16 februarie 2017

Surprinzător


Mă aşteptam ca europarlamentarii din România să voteze pentru Raportul Verhofstadt, care propune revizuirea tratatelor UE înspre un suprastat. Raportul "a trecut" cu 282 voturi pentru, 269 împotrivă şi 83 de abţineri.

Când colo, surpriză! De nu i-aş şti cine sunt, aş putea spune chiar "surpriză plăcută". Din cei 32 de europarlamentari au votat pentru raport doar Victor Boştinaru, Claudiu Ciprian Tănăsescu şi Claudia Ţapardel (toţi trei de la PSD şi din grupul socialist S&D). Csaba Sógor şi Iuliu Winkler (UDMR, PPE) s-au abţinut, iar Damian Drăghici (PSD, S&D) şi Renate Weber (ALDE.ro, ALDE.eu) nu au participat la vot. Au votat contra raportului şi loial consemnului "vot contra" al eurogrupului propriu, Laurenţiu Rebega (PFN, ENF) şi... Monica Macovei (M10, ECR). Toţi ceilalţi au votat contra raportului şi contrar consemnului "vot pentru" al propriului eurogrup.

Lista de vot pe state - aici. Lista de vot pe eurogrupuri - aici.

Un alt raport, Bresso-Brok (care propune "doar" schimbări în cadrul Tratatului de la Lisabona), a fost votat tot azi (329 pentru, 223 împotrivă, 83 abţineri). Din nou, nevotat de europarlamentarii din România, cu excepţia lui Cristian Dan Preda (independent, PPE) care a votat pentru. Similar primului raport, apar "cuplurile" Drăghici-Weber (nu au participat la vot) şi Sógor-Winkler (abţineri). "Non-vot" nu înseamnă absenţă - au fost prezenţi toţi.

Lista de vot pe state - aici. Lista de vot pe eurogrupuri - aici.

Evident, nu interpretez votul de azi ca fiind rezultatul "convingerilor patriotice". Renate Weber, Marian-Jean Marinescu (PnL, PPE) şi Emilian Pavel (PSD, S&D) sunt semnatari ai Manifestului Spinelli, care cere desfiinţarea statelor naţionale. Mircea Diaconu (ALDE.ro, ALDE.eu) s-a retras "strategic" de pe lista de semnatari. Raportul Verhofstadt a trecut la o diferenţă mică de voturi (13), şi cu un număr mare de abţineri (83). Deşi voturile "pentru" sunt doar 44% din numărul total al europarlamentarilor, regulamentul prevede că rezultatul este dat de compararea cu numărul obţinut prin împărţirea la doi a sumei voturilor pro şi contra (nu se iau în considerare abţinerile). Cvorumul minim pentru validarea votării este de 1/3 din totalul numărului de europarlamentari. Având în vedere diferenţa mică faţă de voturile "contra" (42%), s-ar putea spune că s-a lucrat la imaginea unor europarlamentari având însă grijă ca raportul "să treacă". Jocul s-a făcut între eurogrupurile popular (PPE), liberal (ALDE), socialist (S&D) şi ecologist (Greens/EFA), celelalte eurogrupuri având zero voturi "pentru" la ambele rapoarte (ECR, EFDD, ENF, GUE/NGL). Cea mai mare parte a "abţinerilor utile" sunt de la PPE şi S&D; "nu te arăţi că eşti pentru dar nici nu votezi împotrivă, c-atunci iese pe dos".

Schimbare de strategie a globaliştilor: o fac pâş-pâş, nu se mai "aruncă". Pericolul, însă, n-a dispărut.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: