Ehe, mai sărea cineva cu gura dacă elevul "naţionalist" de la Baia Mare era sancţionat dacă afişa şi difuza stickere gen "Ieşirea din UE şi din NATO - singura soluţie !" şi nu pe subiectul "Basarabia"? Sistemul* joacă un gambit aici făcând valuri, aparent încurajând "subminarea autorităţii (şcolare, de decizie)" dar pregătind terenul pentru "receptarea corectă"** a evenimentelor de un anumit tip care vor urma (şi în) Repmoldova.
- - - - -
* "Echipa de zgomote", vorba lui CVT, şi hop alături repede: târnovenii, roncii şi alţi infiltraţi.
** Desigur, numai conform narativului oficial (uneori chiar variabil, după caz). Pâi cum altfel?!
“Principiul esenţial al prezentei metaideologii europene este post-democraţia, cu instituţii supranaţionale în locul vechilor instituţii democratice ale unui stat-naţiune bine definit şi suveran, promovarea tuturor “isme”- lor posibile, cum ar fi: multiculturalismul, feminismul, ecologismul, homosexualismul, ONG-ismul, politicile apolitice şi neîncrederea în ordinea spontană a lucrurilor.
Europeiştii cred într-o societate umană structurată pe verticală şi ierarhizată. Ei doresc să proiecteze, să planifice, să reglementeze şi să-i administreze pe ceilalţi, pentru că numai ei ştiu ce este bine. Ei cred că proiectul făcut dinainte este întotdeauna mai bun decât un rezultat neprevăzut al interacţiunilor dintre cetăţenii liberi. Conform acestei ideologii, piaţa este în primul rând anarhie şi guvernul este aici pentru a o corecta.”
România, 100 de ani de la intrarea în Marele Război
La 27 august 1916 România intra în război, slab echipată şi somată de noii aliaţi (Antanta) s-o facă "acum ori niciodată" (trebuia scăzută presiunea germană pe frontul de vest şi mai ales pe Verdun, ştiindu-se că unităţi germane vor fi deplasate de acolo împotriva noului inamic din est). La început trupele române avansează rapid în Transilvania, ajungând la Sibiu şi Braşov, dar mai apoi sunt respinse înapoi peste munţi şi România pierde temporar 2/3 din teritoriu, care este ocupat (inclusiv capitala, Bucureşti). O defensivă pe Carpaţi şi o ofensivă peste Dunăre (în Bulgaria şi Serbia deja ocupată) cu o forţă principală constituită din trupe ruseşti ar fi fost o strategie mai inspirată. S-ar fi făcut - poate - joncţiunea cu corpul expediţionar aliat de la Salonic (ineficient - comandat de un general francez socialist) şi s-ar fi tăiat legătura directă (terestră) dintre Puterile Centrale şi Imperiul Otoman, aliatul lor. Însă a prevalat strategia politică, s-a vrut să se demonstreze interesul pentru recuperarea teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români şi solidaritatea cu aceştia. De asemenea, frontul românesc a apărut aproape simultan cu declanşarea ofensivei ruse din Galiţia, fiind ca şi aripa sa stângă. Frontul din Dobrogea (unde ataca dinspre sud von Mackensen, cu trupe bulgare, germane şi otomane) trebuia consolidat cu ajutorul a şase divizii ruseşti "promise", însă au sosit doar "două şi ceva", între care una sârbească (Serbia şi-a evacuat aproape integral armata în Albania, apoi în Grecia).
O serie de articole de epocă, de pe siteul (acum, arhivat) The Great War in a Different Light, despre realităţile de pe frontul românesc din timpul primului război mondial:
Participarea Turciei (Imperiul Otoman) la campania din România. Majoritatea morţilor din cimitirele militare turceşti din România provin însă dintre răniţii/muribunzii trimişi spre casă de pe frontul rusesc (Galiţia) şi care au murit pe drum. Slaba dotare, ezitările politicienilor şi slaba pregătire a corpului ofiţeresc (majoritatea fiind ofiţeri rezervişti - învăţători, profesori, ingineri...) a dus la pierderi (morţi) de 44,76% din totalul efectivelor angajate în luptă pe parcursul războiului (în mai puţin de doi ani şi jumătate).
Comparativ, Franţa şi Germania pierd fiecare numai circa 16%, şi asta în mai mult de patru ani de război, inclusiv război chimic, naval, colonial (Africa, Orientul Mijlociu, Extremul Orient) şi submarin. Pierderile grele de pe frontul românesc se mai pot explica şi prin epidemiile de holeră şi tifos exantematic, dar a contribuit la ele mai ales dotarea slabă din primul an de război (mitraliere erau de zece ori mai puţine raportat la totalul efectivelor, faţă de Puterile Centrale; în campania din Transilvania au lipsit trupele alpine, create abia în 1917; lipsea şi artileria grea, iar avioane erau sub douăzeci la început, şi toate de observaţie).
Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."
Cineva a folosit o navă-cargou pentru distrugerea deliberată a podului din Baltimore. Umblă vorba de ceva vreme despre o operaţiune majoră false flag urmând a se produce în State ("black
swan", "April 8th event"...) dar NU acesta este evenimentul "aşteptat",
poate doar dacă face parte dintr-o serie care va urma, eventual în
crescendo. Părerea mea: incident izolat, dar prin el s-a transmis un
mesaj ("Staţi cuminţi, acum v-am arătat doar una mică!").
Elemente conexe:
- pod de importanţă militară
- a treia cea mai mare deschidere principală din lume (366 m), la care exact un pilon de capăt a fost lovit
- unul dintre căpitani (masters) deţine paşaport ucrainean
- cu mai puţin de cinci minute înainte de impact (4'20"), luminile de la bord s-au stins (revenind repetat dar parţial, ţac-ţac), lăsând impresia de defecţiune majoră ori de preluare ostilă a navei (se vorbeşte despre atac cibernetic plus remote control).
The bridge was built specifically to move hazardous materials – fuel, diesel, propane gas, nitrogen, highly flammable materials, chemicals and oversized cargo that cannot fit in the tunnels – the supply chain has now been crippled.
Make no mistake: this was a brilliant attack in terms of planning, timing and execution. It was a completely targeted attack,"says Lara Logan, among others.
Un comentariu :
WW1 Romania vs Austro-Hungary
https://www.youtube.com/watch?v=ZP1-qX1PZ7s
https://www.youtube.com/user/IuliCata85/videos
Trimiteți un comentariu