19 martie 2015

România ca o pradă. Destructurarea statului şi a societăţii sub presiunea unui politic incompetent şi lacom


„Români, lăsaţi-vă de muncă! Trăiţi în cea mai bogată ţară din lume. De 2000 de ani se fură din ea şi încă mai este.”
Ziarul Financiar:

Două ore de mers prin centrul Bucureştiului, capitala unui stat membru al Uniunii Europene, sunt suficiente ca argument al titlului de mai sus. Pe Bulevardul Magheru se schimbă bordura. A zecea oară în douăzecişicinci de ani. Se plachează trotuarele. Muncitorii mânuiesc cu penseta plăcile în cauză. Până ajung să fie montate se dezintegrează cam un sfert din ele. O fi T.V.A.- ul mă gândesc care se reduce potrivit proiectului noului Cod Fiscal. Nu, nu se reduce. Se duce. La propriu. În pungi de plastic în cimitir. Artizanului noului Cod Fiscal. Ajung la Administraţia Finanţelor Publice sector 6. Din cele două trepte de la intrarea în instituţia cu nume atât de sobru lipseşte una. Cu totul. 50%. O fi C.A.S.-ul mă gândesc care se reduce potrivit proiectului noului Cod Fiscal. Nu, nu se reduce. Se duce. Da, tot acolo. Ajung în Romană. Două „organe” supraveghează trecerea de pietoni lângă un BMW inscripţionat. Îmi imaginez cam cum s-a desfăşurat licitaţia pentru achiziţionarea lui şi cât de util este pentru supravegherea unei treceri de pietoni. Şi cam cât a fost comisionul. Nu, Duster-ul nu era bun stimaţi cititori. Nu s-ar mai fi redus nimic în noul Cod Fiscal. Şi nu s-ar mai fi dus. Da, tot acolo.

Deschid ZF-ul de ieri. Am confirmarea a ceea ce susţin de ani buni: adaosul comercial în sectorul farmaceutic din România este al doilea din Europa. Da, e acel sector care strigă în gura mare că prea multă concurenţă dăunează. Sigur că un organism eficient şi numit pe criterii strict profesionale ar putea limita comportamentele de acest tip. Dar îl găseşti în România? Nu sunt toţi preşedinţii acestor organisme validaţi politic? Ba da. Şi atunci...

Aflu că se va suplimenta bugetul pentru investiţii în închisori. Mi se pare absolut firesc să le transformăm în hoteluri de cinci stele având în vedere locatarii prezenţi şi viitori. Dar stau şi mă întreb: licitaţia pentru lavabila din camera unei anumite doamne va fi făcută pe bune?

Cea mai tare exemplificare vine desigur de la un pilot de curse. Pentru a nu bloca chipurile procesul de adoptare a Noului Cod Fiscal, creionat probabil în drum spre parcela cinci de către artizanul său, se suspendă demiterea domniei sale. Cu alte cuvinte credibilitatea chiar nu interesează pe nimeni. Mult mai important este securizarea jilţului propriu de la Palat.

Ar fi multe de spus despre alte capete conducătoare ale unor instituţii de bază în oricare stat modern de pe mapamond care cad în aceste zile sub povara propriei lăcomii şi, fie-mi permis să o spun, prostii.

Închei citând un afiş de la o spălătorie de pe Brâncoveanu : „Români, lăsaţi-vă de muncă! Trăiţi în cea mai bogată ţară din lume. De 2000 de ani se fură din ea şi încă mai este.”

2 comentarii :

Anonim G spunea...

Asa ! Si ?

Riddick spunea...


- Şi pe urmă, ce facem ?

- După aia, ne punem în cur şi ne râdem.


(replici din filmul "Cel mai iubit dintre pământeni", al doilea personaj - gardian la deţinuţi politici - fiind interpretat de Dorel Vişan)

Pleşu (1990) : "Vom dănţui pe ruine".


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Ştefan Vlaston, 2013: "Chiar evoluţia spre SUE, Statele Unite ale Europei, cu cedări de suveranitate, este benefică pentru România. Lăsată de capul ei, cu un popor pasiv, care nu ştie să-şi apere democraţia şi statul de drept, se pot întâmpla oricând evenimente precum cele din vara 2012, când justiţia, statul de drept, democraţia, au fost puse într-un imens pericol şi doar intervenţiile UE şi SUA ne-au salvat de la derapajul spre o nouă dictatură, machiată şi fardată ca fiind 'democraţie originală'."


Ştefan Vlaston, 2015 ("Statele Unite ale Europei, acum ori niciodată"): "Este momentul adevărului. Avem nevoie de un nou proiect, un nou tratat, pentru constituirea Statelor Unite ale Europei (SUE). Cu reguli clare, cu avantaje clare pentru cei care aderă la proiect, cu responsabilităţi clare ale guvernelor, cu limitări de suveranitate pntru cei care aderă la Uniune. Fără independenţă economică, dacă independenţa înseamnă să iei bani împrumut, după care să nu-i mai restitui. Un guvern SUE unic, cu prerogative clar delimitate. Un buget al SUE comun, folosit după nevoi, de fiecare ţară, sub control SUE. Ponderea în instituţiile de control să fie dată de nivelul contribuţiei la bugetul comun, altfel ne întoarcem la evenimente precum cele de azi din Grecia."


Postări populare (nu P.P.E. !):