Ungaria şi-a orientat serviciile secrete şi împotriva "aliaţilor"- inamici

Un interviu apărut la Magyar Hírlap (János Lázár: trebuie să lucrezi, nu să alimentezi îndoieli), cu János Lázár, şeful de cabinet al premierului Ungariei, Viktor Orbán ("mâna sa dreaptă"), şi coordonator al comunităţii de informaţii (al serviciilor secrete ungare). Traducerea după versiunea în limba engleză a interviului (cu titlul János Lázár: Dorim să rămânem unguri !), apărută la The Budapest Beacon, un site anti-Orbán administrat de un cetăţean american. Probabil la acest site face Lázár aluzie în interviu, când pomeneşte despre bani americani şi ziarişti români de investigaţii care le acordă asistenţă colegilor unguri de la un anumit site.

Traducerea altui interviu de la Magyar Hírlap, cu preşedintele parlamentului ungar, László Köver ("Un nou SZDSZ ar putea fi gândit de americani") şi preluat tot de The Budapest Beacon (cu titlul László Köver: Ungaria trebuie să-şi caute aliaţi în alte părţi) este postată sub cea a interviului lui Lázár.

János Lázár: trebuie să lucrezi, nu să alimentezi îndoieli (Magyar Hírlap)

Cum apreciați performanţa Autorității de Informații (IH), mai cunoscută sub numele de serviciul ungar de informații externe ?

Primul-ministru a afirmat în 2010 că serviciilor secrete ungare le revine efortul cel mai important în privinţa protejării independenței noastre naționale. O condiție a suveranității țării este scăderea cât mai curând posibil a dependenței noastre financiare și energetice. Sarcina fiecărui serviciu secret ungar este consolidarea țării, şi în direcţia acestui obiectiv trebuie sporită auto-determinarea noastră. Prim-ministrul a adus colectarea de informații sub conducerea Cabinetului Primului Ministru în urmă cu doi ani. Operațiile IH se pot desfăşura mai eficient, acum când problemele europene au fost transferate de la ministerul de externe la noi.

Există grupuri de interese economice - lobby-urile băncilor, industriei tutunului, energiei și companiilor multinaționale -, care, de exemplu, încearcă să folosească Comisia Europeană pentru a-şi promova interesele economice. Desigur, Ungaria nu-şi spionează aliații, dar este mai bine să-ți fie frică decât să intri în panică. Sarcina serviciilor secrete s-a schimbat la momentul apariţiei crizei financiare, astfel încât să contribuie la activitatea guvernului nu numai prin culegerea de informații, ci şi prin analize ale pieţelor financiare şi monetare, de asemenea. Așteptăm de la agenții noștri de informații, informații precise, mai degrabă decât teorii ale conspirației.

Într-o țară cu un nivel ridicat al datoriei externe de stat și privată, suntem mai vulnerabili la -, și dependenţi de interese străine. Nu este o surpriză faptul că în ultimii ani ne-am confruntat cu aceste tipuri de atacuri menite să submineze guvernul. Treaba mea este de a direcţiona atenţia colegilor din serviciile de informații spre gestionarea acestor chestiuni. În acest scop, guvernul asigură resursele umane și materiale necesare. Sper că percepţia celor din structuri asupra evenimentelor internaţionale s-a schimbat, de asemenea, astfel scăzând semnificativ inervația rusească sau vestică (sic), și în cele din urmă a crescut angajamentul faţă de independența țării noastre.

Din păcate, interceptările americane și scandalurile de spionaj din ultimii ani au arătat clar că aliații noștri nu-i respectă pe partenerii noștri, și că nu există inhibiții sau limite. Documentele WikiLeaks arată că America colectează, de asemenea, informații despre viața personală a politicienilor de conducere din țara noastră, de asemenea.

Ce se află în spatele încercării de a exercita influență asupra Ungariei?

Interesele Americii nu sunt aceleași cu ale Ungariei. Statele Unite ale Americii nu iau în considerare tradițiile regiunii, tradițiile țării. Din păcate, ei nu vor să înțeleagă istoria Europei Centrale și caracteristicile naționale. Desigur, există şi grupuri de interese influente în Statele Unite ale Americii, cu care nu suntem de acord pe aspecte fundamentale ale sistemului de valori. Această lume, în mod violent, și cu bani, îşi răspândeşte convingerile sale în dispreţul faptului că, indiferent de înclinațiile lor politice, două treimi din unguri înțeleg atunci când se referă la noţiunea de familie ca fiind relația dintre un bărbat și o femeie, care să le dea dreptul de a crește copii.

Care este demersul mai pronunţat al americanilor, exercitarea de presiuni pentru interese politice sau economice?

Ambele. În viitor America va deveni din importator un exportator de gaze datorită exploatării gazelor de șist, pentru care trebuie să creeze o piață. Putem discuta acest lucru, dar eu sunt sigur că utilizarea politicii de putere nu este o metodă potrivită pentru securizarea piețelor. Punctul nostru de vedere este fără echivoc: Ungaria nu este de vânzare. Nici pentru ruși, nici pentru americani. Vom achiziționa energie de la oricine o vinde ieftin și mai garantează că şi va ajunge aici spre a fi folosită.

Cu toate acestea, suntem o piață mică. Nu este sigur că acesta este singurul motiv pentru care am devenit un teren important pentru Statele Unite ale Americii.

Din păcate, nu există nicio creștere economică în Uniunea Europeană, și din acest motiv regiunea Europei Centrale a devenit mai valoroasă. Zona noastră are potențial economic, de aici devine posibilă, de asemenea, consolidarea părţii de vest a continentului. O situație de cvasi-beligeranţă s-a dezvoltat între Statele Unite și Rusia, și americanii doresc să creeze o nouă cortină de fier pe frontiera Rusiei. Pornim de la teza de bază formulată de cancelarul german Helmut Kohl și de președintele francez Francois Mitterrand: Europa are nevoie de ruși. Războiul și colapsul economic din Rusia are consecințe imprevizibile pentru Europa și Ungaria. Vom plăti un preț ridicat pentru el. În mijlocul crizei ruso-ucrainene nu trebuie să uităm nici faptul că mai mult de 100.000 de unguri trăiesc în Kárpátalja (Ucraina Subcarpatică), un număr substanțial, din care unii sunt, de asemenea, cetățeni ungari. Cel mai important lucru pentru guvern este să-i protejeze.

Credeţi, de asemenea, că americanii sunt în spatele demonstrațiilor din toamnă?

Demonstrațiile sunt dovada că dreptul şi libertatea de exprimare există în Ungaria. Demonstrațiile au loc ca și cum ambasada americană și-ar fi asumat rolul opoziției politice ungare. Unora li s-ar putea părea că [americanii] ar fi renunţat să creadă că partidele de opoziție ar mai câştiga vreodată încrederea ungurilor, și din acest motiv au preluat sarcina de a-i conduce pe cei nemulțumiți. Ei îşi exprimă opinii asupra unor chestiuni neuzuale pentru nişte diplomați. Ei vor să ne spună cum să ne comportăm, ce să credem despre lume. Și ei ne spun cum trebuie să trăim. Credibilitatea Statelor Unite a fost pusă în discuție de faptul că purtătorul de cuvânt al americanilor André Goodfriend este fie inapt fie nu doreşte să spună opiniei publice de ce pentru șase cetățeni ungari s-a interzis intrarea în Statele Unite. Americanii ar trebui să respecte istoria de o mie de ani a Ungariei, tradițiile, care nu pot fi schimbate prin utilizarea forței externe, a presiunii. Ungurii nu vor să fie americani, germani sau ruși. Noi dorim să rămânem unguri!

Dar acum, din nou, suntem forțați într-o politică a hopurilor. Cum am putea continua cu succes?

Lupta pentru păstrarea identității și independenței noastre a caracterizat istoria noastră. Încă o dată ne aflăm în fața unei astfel de situații. Sunt convins că partidele de opoziție din Ungaria nu vor trăda țara noastră și nu-i vor ajuta pe americani în eforturile lor [eu nu-s la fel de sigur...]. Nu este întâmplător faptul că ambasada americană a coborât politica în stradă, și-i încurajează pe organizatori și pe participanți.

Lăsându-l deoparte pe Goodfriend, nu a comis guvernul erori într-o serie de chestiuni, dând astfel naștere nemulțumirii sociale?

După alegerile locale din octombrie, a început perioada de guvernare. Noi nu pretindem că am fi infailibili, sau că nu facem greșeli. Am primit un mandat de la două treimi din alegători pentru a construi o Ungarie independentă, puternică, și nu să rupem rândurile sub presiunea intereselor interne sau internaționale.

Despre Fidesz se spune că ar trăi pe picior mare (urizál), iar o parte din criticile principale vi se adresează dumneavoastră.

Este evident faptul că acest clişeu, "tinerii membri ai Fidesz care trăiesc pe picior mare" este o campanie politică bine construită, din partea opoziției și a presei. Ei doresc să ne creeze o imagine de partid al bogaților și care-i susţine doar pe cei bogați. Asta-i o minciună! Am introdus mesele gratuite la grădiniță. Noi am fost cei care am oferit subvenţii de la guvern pentru cei care cumpără apartamente, cei care am ridicat continuu salariul minim, care am scăzut drastic costurile utilităţilor casnice, care am crescut salariile profesorilor, și care am mărit salariile lucrătorilor din domeniul medical și din cel al ordinii publice.

Ca urmare a politicilor noastre economice, inflația a dispărut, cea despre care politicienii și intelectuali de stânga spuneau mereu că a fost un impozit pentru cei săraci. În plus față de toate acestea, ajutăm păturile sociale cele mai vulnerabile, pe cei cu credite FX: ei vor vedea în prima jumătate a anului 2015 cum plățile lor lunare se vor reduce cu 25 la sută sau cu 30 la sută. Și noi suntem partidul celor bogați? Măsurile noastre au creat oportunități pentru incluziunea socială a celor mai săraci.

Dar, dincolo de toate, se pare că chiar şi în partidul dumneavoastră oamenii sunt supăraţi că ați cumpărat un apartament [de lux] pentru fiul dumneavoastră cel mic [minor, 10 ani], sau că aveți un ceas care costă multe sute de mii de forinți.

Sper că ei nu vor să spună că acela care economiseşte pentru viitorul copiilor săi se comportă precum un lord. Știu că sunt mulți care nu au posibilitatea s-o facă, și de aceea lucrez, ca ei să aibă această oportunitate. În același timp, în orașul meu ordinea normală de viață este că oamenii îşi sprijină copiii din toate puterile lor, și încearcă să le asigure viitorul. Într-o societate civilizată acest lucru nu poate fi un motiv de rușine, ci mai degrabă o virtute. Să vedem lucrurile clar. Astăzi există o campanie politică construită pe invidie, organizată de opoziție, care acuză pe toată lumea de corupție și de trai peste posibilităţile unor venituri obţinute onest, şi mai ales pe politicienii mai tineri care sunt la putere. Ei fac asta cu mine, ei care în ultimii 25 de ani priveau în jos la realitatea ungară din vilele de pe dealurile din Buda [zonă rezidenţială din Budapesta], în timp ce eu a trebuit să lupt de două ori pentru a câștiga încrederea unei părți provinciale şi sărace a țării [ca primar]. Cum îşi poate cineva imagina că aș fi putut câștiga încrederea celor care trăiesc în sărăcie și a celor care au nevoie de ajutor, dacă m-aş fi considerat o excepție sau dacă i-aş fi privit de sus? În politică nu poate exista decât un singur răspuns la această acuzație, la această campanie a ne discredita, de a ne asasina politic: unitate totală în Fidesz.

Ce se poate face împotriva scăderii popularităţii dumneavoastră?

Deciziile vin cu dispute și cu consecințe. Guvernul actual nu se va lăsa, chiar și dacă astfel prejudiciază interesele unei bune părţi dintre dintre grupuri. Grupurile de interese din spatele presei îi utilizează pe jurnaliști pentru a hărţui oamenii. Asta este ceea ce se întâmplă la RTL Klub, al cărui proprietar, grupul german Bertelsmann, a suferit o pierdere financiară gravă ca urmare a taxei pe publicitate ["lege Fidesz"]. Acest grup include de asemenea un număr de oligarhi care nu mai obţin acces la resursele statului, și acesta este motivul pentru care le dictează întrebări magice jurnaliștilor, a căror existenţă depinde de ei. Să nu uităm nici faptul că din bani americani, jurnaliști români de investigație asigură formarea colegilor de la anumit site [din Ungaria], din câte știu eu, iar acest lucru este doar o parte din legendă, este ca și cum aceasta ar fi, de asemenea, cuprinsă în cadrul unei operaţiuni americane.

Singura întrebare este dacă pierderea de popularitate devine o tendință, o scădere continuă, sau dacă vorbim despre un val care se întâmplă să fie chiar acum coborât la maxim.

Nu trebui' să devenim nesiguri. Trebuie să lucrăm! Dacă Viktor Orbán ar fi devenit nesigur în 2011-12-13, atunci nu ar fi câștigat alegerile din 2014. Apoi, au fost momente când Fidesz a fost chiar mai puțin popular decât este în prezent. N-am făcut pe noi şi nici nu ne-am ascuns. Am intrat în luptă, am ridicat mănușa, și în cele din urmă am câștigat. Recâştigarea încrederii după o pierdere de popularitate înseamnă de-acum chiar mai multă muncă decât înainte. A trebuit să luptăm timp de trei ani pentru țară, care a fost amenințată de colapsul financiar. Acum, din punct de vedere economic ne-am ridicat şi am ajuns printre cele trei țări cele mai performante din UE. Nu există nicio analiză occidentală care să nu recunoască rezultatele noastre economice, însă noi, cu toate acestea, cădem în greșeala de a întreţine îndoieli. Nu există nici un motiv pentru aceasta. Suntem pe un drum bun. Nu trebuie să ne fie frică. Trebuie să lucrăm!

Scăderea costurilor utilităţilor gospodăreşti a fost panaceul Fidesz-ului în timpul primului ciclu. Cum vreţi să-i câștigaţi acum pe alegători?

Vom continua să păşim în direcția reducerii costurilor utilităţilor pentru economie și pentru stat. Scădem cheltuielile de judecată și dorim să oferim mai multe servicii, toate acestea într-un mod transparent. Vom face totul pentru ca actorii economici, în special industria, să poată obține energie electrică ieftină. Scopul guvernului este să devenim cea mai puternică țară din regiune. În interesul îmbunătățirii competitivității economice, vom reforma pregătirea tehnică, vom îmbunătăți sistemul de învățământ și vom moderniza țara. Contribuabilii din Uniunea Europeană ne furnizează un sprijin material enorm pentru acest lucru [fonduri europene ?]. Este nevoie de un stat puternic. O scădere a birocrației, pe de altă parte, crește competitivitatea. Vor fi multe dezbateri pe acest subiect, dar un stat eficient, ieftin și care funcționează bine, merită o luptă politică.

Câte posturi vor fi eliminate la încheierea debirocratizării?

Există 198 de districte în țară. Până la sfârșitul anului 2015, vom crea 260 de oficii ale administraţiei de stat pentru lucrul cu publicul. Structura prefecturilor funcţionează bine, este aproape de oameni. Prin contrast, 925.000 de persoane lucrează în administrația de stat, fiind în total patru milioane de plătitori de taxe. Trei milioane de contribuabili întrețin actuala birocrație. Mai mult decât atât, aceasta este o piramidă inversă: cu cât mergem mai sus, sunt mai mulţi angajaţi. Există doi şefi la fiecare lucrător care dă ochii cu cetățenii și cu clienții. Acest lucru este inacceptabil. Astăzi, de exemplu, există 3.500 de directori la 26.000 de funcţionari de stat. Acest lucru nu poate fi numit rezonabil. Din acest motiv, n-are rost să se vorbească despre cât de mulţi ar trebui să fie concediaţi, deoarece există zone care trebuie reduse și sunt altele în care este necesar să se angajeze personal. Este treaba statului de a servi poporul, motiv pentru care trebuie să ne confruntăm cu probleme care-i interesează pe alegători, și care le îmbunătățesc calitatea vieții, cum ar fi consolidarea sistemului de practicieni locali, sau medicina preventivă. Sau dacă pentru serviciile sociale cineva care merge regulat pentru un test de depistare reprezintă același risc precum cineva care n-o face. Cum poate statul motiva pe cineva să se ocupe de boală prin prevenirea și controlul prealabil? Aș putea cita exemplul transportului public, pentru care trebuie să ne folosim timpul nostru, energia și încrederea.

Când va începe restructurarea transportului public? La ce schimbări trebuie să se aștepte călătorii?

Vrem să organizăm serviciile de stat la nivelul prefecturilor, și în acest fel reformăm centrele de sănătate şi de educaţie. Multe guverne s-au angajat în reforma sănătății, educației și a sistemelor sociale, dar nimeni nu a împăcat niciodată acest lucru cu harta transporturilor din Ungaria. Ne-am dori să realizăm, atunci când vorbim despre reforma sănătăţii, rezolvarea, de asemenea, a modului în care pacienţii ajung la un anumit spital. Există locuri în care este necesar să se reorganizeze serviciile feroviare şi de autobuz, dar există, de asemenea, părți ale țării unde nu este posibil să se utilizeze transportul public, de unde este posibilă deplasarea la un centru de tratament numai cu mașina. Trebuie să se schimbe practica prin care Volán (compania națională de autobuze) a ignorat nevoile publicului călător ani de zile, la pregătirea orarelor. Trebuie organizat un sistem de transport public unificat la nivel de țară, în care orarul trenurilor și cel al autobuzelor să fie armonizate. Este scandalos faptul că la douăzeci și cinci ani de la schimbarea de sistem există încă probleme nerezolvate.

Este ca și cum nu ne-aţi vorbi ca un ministru, ci tot ca un primar.

Dacă o vedeţi așa, atunci acesta este un compliment. Primul-ministru îmi cere să mă ocup de aceste aspecte. Fac acest lucru cu entuziasmul și cu vehemența care m-au caracterizat ca primar. Caut soluții, pentru că am învățat în ultimii 15 ani că nu poţi guverna o societate nici fără oameni, nici împotriva oamenilor. Stilul meu este prea rapid sau prea hotărât, pentru unii. Sunt convins că doar astfel este posibil să serveşti interesele țării, cu acest tip de politică motivantă și cu multă muncă.

Referință:

http://magyarhirlap.hu/cikk/12905/Lazar_Janos_Dolgozni_kell_nem_szabad_elbizonytalanodni#sthash.6kFhYKaZ.dpuf

*     *     *

László Kövér: "Un nou SZDSZ ar putea fi gândit de americani" (Magyar Hírlap)

László Kövér: "Americanii poate s-or gândi la un nou SZDSZ" [formaţiune-marionetă, gen CDR-ul din România]

László Kövér: Problema este că ne-am subminat reînnoirea noastră, americanii au cântat aceeaşi melodie de douăzeci și cinci de ani.

"Nu noi suntem miza. Pe tabla de șah americanii ne-au atribuit doar rolul de pion. Dar noi jucăm ca un pion care nu vrea să joace după regulile jocului", a declarat pentru ziarul nostru László Kövér, președintele Parlamentului. El a opinat că scopul americanilor în Ungaria ar putea fi crearea unui nou SZDSZ (Alianța Democraților Liberi, care s-a prăbușit în 2009, după o serie de scandaluri de corupție -ed.). El crede că poate fi un lanţ logic construirea unui post-SZDSZ până în 2018, astfel încât să nu mai fie posibilă formarea unui guvern [de către Fidesz] fără acesta, alternativa rămasă fiind doar cu Jobbik [naţionalişti].

Interdicția americană de călătorie depășește în sine chestiunea Vida (lldikó Vida, președintele administraţiei naționale a fiscului și vămilor-ed.). Presiunea din partea Statelor Unite ale Americii este în creștere, în timp ce Uniunea Europeană pare să fie rezervată și nu ne atacă. Cum interpretați aceste evenimente?

Recentele afirmaţii ale secretarului adjunct de externe american Sarah Sewall sunt foarte revelatoare. Ea a vorbit deschis și strident despre modul în care Statele Unite ale Americii, într-o interpretare în sens larg și destul de precisă (sic), dedică milioane de dolari interesului securității naționale, pentru derularea a diverse planuri de acțiune în două duzini de țări est-europene. O parte dintre acestea sunt cu siguranță state membre ale UE, iar restul ar putea fi aspirante la statutul de membru, deși Sewall a menționat nominal doar Republica Cehă și pe noi. Până în prezent, se pare că nu suntem singurele "lemne putrede de băgat la foc", poate, probabil, şi Slovacia, dar nu putem exclude că şi rezultatul alegerilor prezidențiale româneşti a jucat un rol în acest sens. Din acestea putem deduce o autodefinire a puterii pentru care din punct de vedere al securităţii naţionale nu există niciun centimetru pătrat în afara intereselor sale. Mai rezultă, de asemenea, că în afară de ei nicio altă țară nu poate avea suveranitate. Evenimentele recente nu pot fi disociate de momentele când au monitorizat conversațiile unui politician important al alianței vest-europene, Angela Merkel. Este o presupunere logică aceea că între aliații Statelor Unite, domeniul de activități care pot fi calificate drept neconvenţionale afectează nu numai Ungaria, ci toată Europa. Ei se laudă că "au investit" milioane de dolari în schimbările din Ucraina. Trebuie să ne uităm la problemele acordului de liber schimb și de investiții între Uniune și America, de asemenea. Prin urmare, este evident că este în curs de desfășurare la nivel mondial o luptă pentru putere politică, a cărei miză este nu numai soarta Ungariei şi a întregii Europe, ci şi șansa suveranității statelor naţionale europene și a democrației adevărate.

Ce putem face în această situație? Putem oare face ceva?

Putem să ne scuturăm de povara morală de a crede că soluția este în mâinile noastre. Este complet inutil, pentru că este fără speranță să se facă eforturi diplomatice în interesul de a le demonstra americanilor - transpunând vechea frazeologie comunistă astfel încât să se potrivească situației noastre de azi - că nu suntem deviaționiști, revizionişti, și că nu este necesară trimiterea de trupe în spiritul doctrinei Brejnev pentru a ne pune la punct. (Doctrina Brejnev considera că atunci când forțele care sunt ostile socialismului încearcă să îndrepte evoluţia unor țări socialiste către capitalism, aceasta devine nu numai o problemă a țării în cauză, ci o problemă comună și o preocupare a tuturor statelor socialiste.-ed.)

Nu noi suntem miza. Pe tabla de șah americanii ne-au atribuit doar rolul de pion. Dar noi jucăm ca un pion care nu vrea să joace după regulile americanilor. Văzută în această dimensiune, situația poate duce la două lucruri. Fie intrăm în incertitudine, fie dăm înapoi cu calm. Trebuie să alegem această ultimă soluție, deoarece nu putem influența situația în care am ajuns. Mai trebuie apoi să ne obișnuim cu ea. Aceasta nu este pentru noi o experiență nouă, deoarece istoria ungară a fost într-adevăr prinsă în această dilemă, încă de la honfoglalás ["descălecare", "cucerire"] (ocupația ungară din Bazinul Carpatic, în urmă cu circa 1100 ani-ed.). Au fost dimensiuni istorice când a fost necesar mersul la război, când au fost necesare înţelegerile, şi când a fost nevoie să așteptăm vremurile mai bune care vor veni. N-am fost niciodată prea buni la diplomație. Nu trebuie să ne străduim acum să-i facem pe americani să ne iubească. Trebuie să găsim aliați în altă parte. Cei cu care "am vâslit în aceeași barcă", chiar și dacă am făcut-o de pe punțile inferioare. Ei sunt ţările din Europa centrală şi de est. Rezolvarea problemei ungare din Slovacia și România nu ar trebui să fie politica prioritară. Putem considera că împart cu noi cele mai importante provocări - problemele economice și sociale. După ce am câștigat statutul de membru (în UE) nu-i scopul nostru comun acela de a ne emancipa în cadrul Uniunii Europene? Diplomația ungară trebuie să se concentreze pe aceasta și pe o cooperare strategică cu Germania.

Reprezintă americanii logica războiului?

Pare o logică total irațională, dar care începe să guverneze lumea. Oameni mărunţi, egoiști, nepotriviţi pentru arena politică croiesc soarta țărilor și popoarelor, din nordul Africii spre Africa centrală şi de est şi înapoi în Europa, în conformitate cu ceea ce pare a fi o strategie pe termen lung, dar care este în realitate una numai în funcție de interesele de moment. În ceea ce privește logica de război, există asemenea teorii, că primul război mondial nu s-a sfârşit, ci a continuat cu al doilea. Pentru a continua această idee, cel de-al doilea nu s-a sfârşit, ci a continuat sub forma Războiului Rece. Și uitându-ne înapoi la ultimii douăzeci și cinci de ani, putem stabili că cel de-al patrulea război mondial este în curs. Am avut câțiva ani paşnici atunci când a fost posibil să se creadă că a apărut un sistem mondial unipolar. Dar acum vedem că nu este cazul, și că Statele Unite trebuie să lupte în continuare cu puterile emergente, care anterior erau state din lumea a treia, cu noi rivali și cu Rusia. Ele nu vor să fie subordonaţi, și nici Europa n-o vrea. Deci, Pax Americana nu a fost doar în trecere. Conflictele actuale provin din aceasta. În același mod americanii i-au dat la o parte la momentul războiului din Irak pe aliații lor, NATO, și au pus între paranteze atât dreptul internațional cât și drepturile omului, pe care le-au folosit, de altfel, ca ciomag politic. Acum mai bine de zece ani, am vizitat Statele Unite în 2003, cu unii colegi din Fidesz, unde ne-am întâlnit cu unii membri ai aparatului ministerului de externe. Un tânăr care lucra acolo ne-a spus cu o sinceritate dezarmantă că există o discuție încă în curs, dacă ar trebui să fie pedepsiţi acei aliați care nu intră-n front împotriva Irakului în "coaliția libertăţii". El a crezut că a fost o discuție dăunătoare, ca şi credința că cine nu ţi se alătură nu există. Acest lucru spune foarte multe în lumina evenimentelor de astăzi.

Relațiile dreptei ungare cu americanii au fost mereu însoţite de tensiuni. Cum de s-a ajuns aici?

Favoritul lui Mark Palmer (ambasadorul SUA în Ungaria între 1986-1990-ed.) în 1990, desigur, a fost SZDSZ [liberal-socialist]. Din primul minut au privit către guvernul Antall (1990-1994) cu suspiciune, şi mai ales către MDF [Forumul Democratic Maghiar, conservator]. În timpul guvernului Horn-Kuncze (1994-1998) ambasadorul american din acea vreme a trimis acasă informații exclusiv negative despre întreaga opoziție ungară, de la creștin-democrați la Partidul Micilor Proprietari şi Fidesz. Îmi amintesc că înainte de alegerile din 1998, când nu era posibil să se excludă varianta unei eventuale schimbări de guvern, i-au invitat pe politicienii de dreapta la ambasada SUA în absenţa ambasadorului [numit de socialistul Clinton...]. Ambasadorul nu numai că nu ne considera drept parteneri, dar nici măcar drept fiinţe umane. Spunea despre noi toți că am fi naționaliști, extremiști, antisemiți, și din punctul de vedere al Washingtonului acest lucru părea a fi din ce în ce mai contraproductiv. Dar aş mai putea menționa, de asemenea, resentimentele abia ascunse pe care le-am sesizat atunci când primul guvern Orbán (1998-2002) nu a dat înapoi când a venit momentul achiziționării avioanelor de luptă [SAAB] de la suedezii care au prezentat o ofertă mai bună [mai bună economic, nu şi tactic...]. Cu toată corectitudinea, trebuie să observăm că, de exemplu, Charles Thomas, George Herbert Walker III, Peter Tufo, April H. Foley și ambasadorul precedent Eleni Tsakopoulos Kounalakis au fost ambasadori corecţi, cel puțin până când au fost struniți de ministerul de externe american. În general, se poate spune că, atunci când țara a avut un "guvern cetăţenesc" (Fidesz se numește "partidul cetăţenesc", spre deosebire de socialiști-ed.), am reprezentat "o problemă care trebuie rezolvată". Deci, nu există nicio îndoială asupra faptului că ne-am subminat reînnoirea noastră. Timp de douăzeci și cinci ani americanii au cântat aceeaşi melodie, cu volum variabil, uneori într-o cheie minoră, uneori într-o cheie majoră. Așa-numitele organizații civice cu dedesubturile lor mai mult sau mai puțin tulburi zumzăie continuu în fundal.

Dar care este scopul lor?

Se pare că ei n-ar fi mulțumiți cu un alt guvern care l-ar înlocui pe cel actual, ci gândesc în termenii schimbării întregii elite, atât cea a partidului de guvernământ cât și cea a opoziției. Până la dispariția sa, SZDSZ a fost partidul care a servit politicile Statelor Unite, al căror avocat a fost în Ungaria. Când a căzut, americanii au încercat să-l resusciteze prin LMP (un partid liberal ad-hoc, cu numele "Politica poate fi diferită"). Cei care se-nvârteau pe-acolo până în ziua de azi, până la ruperea partidului în două, nu ne-au crezut când le-am spus cum îi consideră, de fapt, America. Trebuie să fi fost uimiţi când în 2012 au părăsit partidul tocmai cei care înţelegeau să facă "politică în mod diferit". Au rămas alături de Gordon Bajnai, care a devenit favoritul americanilor. După ce acest proiect, de asemenea, a eşuat, ar putea veni sezonul următor al telenovelei. (Aici Kover face o trimitere aluzivă la faptul că următorul ambasador al Americii în Ungaria este producătorul de telenovele Colleen Bradley Bell-ed.).

Ați văzut astfel de potențiali politicieni din care este posibil să se creeze următoarea elită?

Poate că vor să-i atragă de pe la grevele pentru revendicări salariale, mişcări cu un sprijin dubios, unde apar cu haine inscripţionate CCCP, cu şepci tip Lenin, și unde promovează liberalizarea drogurilor. Sau poate rolul lor este doar de a menține în permanenţă tensiunea până la momentul potrivit, când îl vor scoate pe scenă pe noul Bajnai. Par a fi bine aprovizionaţi cu muniție, și sunt portretizaţi ca reprezentând o întreagă generație. Nu-mi închipui că experții serioşi cred că relațiile de putere pot fi schimbate într-un asemenea grad în 2018 încât să se poată ivi o nouă putere la guvernare. Nu este sigur că acesta este scopul lor. Cu toate acestea, ei pot să creadă că vidul lăsat de prăbușirea SZDSZ poate fi umplut cu un nou partid. În poziția de "partid minoritar dar disproporţionat de influent" va fi creat un partid-balama fără de care nu este posibil să se guverneze [cam ce vrea şi Macovei să facă, la noi...]. De doisprezece ani, cu alți actori, proiectul a mers bine, când un mic partid (SZDSZ) a fost capabil să dicteze și să șantajeze partenerul de coaliție (MSZP/socialiştii), care era un partid mare.

Dar Jobbik nu exista atunci.

Să ne jucăm puţin cu gândul! Acum, că radicalii există şi au un suport măsurabil, acest lucru poate fi util pentru un astfel de scenariu elaborat. Jobbik a avut de câștigat atât în urma demonstrațiilor din ultimele luni cât și din slăbirea Fidesz-ului. Cu cât îşi întăreşte nefrecventabilitatea, exclusivismul, antisemitismul, cu atât va fi considerat mai nedemn de a adera la o coaliție, şi cu atât mai ușoară devine înjghebarea unei alianțe de guvernare de sens opus, în care chiar Fidesz-ul poate exercita o influenţă disproporţionată (ca partener minoritar de coaliție). Linia urmărită este de a se ajunge la situaţia de a nu se mai putea forma un guvern fără acest post-SZDSZ, în afară de cooptarea Jobbik-ului. În cazul realizării unei astfel de scenariu, pentru ei este o strategie bună dacă radicalii se consolidează, iar noi slăbim. Aceasta este, desigur, doar o ipoteză, dar una care poate fi dedusă. Ideea nu este că un astfel de scenariu îşi va urma cursul, deoarece alegătorii sunt cei care vor decide. Dar toate acestea încep să apară periculos.

Ați menționat pierderea de popularitate a Fidesz-ului. Învinuirile excesiv de vii dintre politicienii (Fidesz) János Lázár şi Zoltán Pokorni nu par a fi o soluție bună pentru oprirea acestei tendinţe. De asemenea, aţi reacționat la cuvintele lui Lázár. Cât timp mai poate dura această dispută ?

Europa de Vest nu a trecut prin cincizeci de ani de comunism, și din acest motiv societatea civilă nu a fost distrusă. Există diferențe sociale și materiale și diferențele de rang social au fost considerate ceva firesc, și nimeni nu a ridicat problema dacă acest lucru era echitabil. La douăzeci şi cinci de ani de la schimbarea de sistem sunt aceste persoane care se pot afişa cu bunuri acumulate în condiții corecte. Eu nu fac parte din acest grup, dar mi-am acceptat condiția. Dacă cineva este înstărit, de ce ar trebui să conducă el un Wartburg (fosta maşină est-germană-ed.) ca și cum ar fi un tânăr politician socialist? Chiar şi aceştia au avut Mercedes-uri - au acaparat proprietăţile Tineretului Comunist - însă colegii lor de partid care conduceau Trabanturi doar de dragul imaginii le-au explicat că nu dă bine să intre în parcarea administrației locale cu o mașină mare. Apoi, în săptămâna următoare au apărut în același loc în minunea lor RDG-istă. Trebuie să vedem că opinia publică discerne unde se încheie acest tip de prefăcătorie și unde începe "traiul pe picior mare" (urizálás), și actorii mai vârstnici ar face bine să ia aminte. Precum și la faptul că nu orice dezbatere deschisă este folositoare pentru a schimba subiectul. Și, mai ales, ar fi deosebit de bine dacă şi-ar alege cu perspicacitate tonul. Dar să nu mai vorbim despre adversarii noștri: nu ne mai uităm după ei să vedem ce fac, atunci când n-avem altă treabă - ne-am săturat de ei şi-aşa cum sunt.

Ce aşteptaţi de la 2015?

Am arătat deja cum văd eu lucrurile, în timpul campaniilor electorale pentru alegerile europarlamentare și locale. Următorii patru ani nu vor fi nici ei ușori, așa după cum n-au fost nici cei pe care i-am lăsat în urma noastră. Ei vor fi doar grei într-un mod diferit. Pe de o parte, mă aștept ca anul viitor să fie unul de luptă, în care parlamentul va fi plin de tensiune, dar mă aştept mai ales la o tensiune creată de opoziția din afara parlamentului. Pe de altă parte, prin utilizarea unor tactici corespunzătoare, atât guvernul cât şi grupul (parlamentar Fidesz) vor fi în măsură să se concentreze mai mult asupra sarcinilor ce le revin, ca răspuns la această provocare: în primul ciclu am pus bazele pentru tendințele care par încurajatoare, întărite încă odată de extinderea perspectivei incluziunii sociale către mai multe persoane și familii, într-un mod în care alegătorii să înțeleagă că deciziile servesc acestui scop. Între timp, noi nu trebuie să pierdem din vedere obiectivele noastre pe termen lung, fiindcă doar astfel fiecare pas al guvernului va fi un mijloc de redobândire a suveranităţii statului ungar. Întreaga noastră energie ar trebui să fie dedicată păstrării vieţii națiunii, astfel încât în următoarele decenii comunitatea ungară să-şi poată proteja credința, speranța și identitatea de sine.

Referinţă:

http://magyarhirlap.hu/cikk/13167/Egy_uj_SZDSZben_gondolkodhatnak_az_amerikaiak