Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

21 iunie 2014

"Un model de bune practici" - a te lăsa jefuit !



România este O COLONIE, iar guverne n-avem, ci doar "interfeţe" de implementare a intereselor străine. Semi-ambasadorul lui Obama la Bucureşti "avertizează": "Ambasada sprijină cu hotărâre o mai mare transparență și consultarea de către Guvern a tuturor părților implicate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, asupra chestiunilor legate de reglementare și de legislația fiscală, inclusiv în ceea ce privește anticipata modificare a regimului redevențelor pentru petrol și gaze. [...] Sperăm că o astfel de abordare ar putea deveni un model de bune practici, pentru asigurarea transparenței în luarea de decizii economice și în alte domenii."


Energy Report :

Redevențele pentru concesiunile în vigoare nu pot fi majorate prin lege, dacă toate acordurile petroliere arată precum cele cu Chevron

În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a fost solicitat de jurnaliști să comenteze afirmațiile unor companii petroliere potrivit cărora nivelul actual al redevențelor, prevăzut de Legea petrolului nr. 238/2004, nu poate fi schimbat prin modificarea legii, pentru acordurile de concesiune aflate în prezent în vigoare, întrucât primează contractele de concesiune, care sunt semnate pe 20-30 de ani.

Premierul a răspuns că noile redevențe, fixate prin modificarea legii, vor fi aplicabile oricăror noi contracte de concesiune.

„Cred că încurcaţi puţin lucrurile şi nu aş vrea să mă obligaţi şi pe mine să le încurc. Prin Legea de privatizare a Petrom a existat un termen de zece ani în care statul român se obliga să nu schimbe condiţiile. Acest termen de zece expiră anul acesta, după care noua Lege a redevenţelor poate să privească cu siguranţă orice noi acorduri de concesiune de la momentul adoptării noii legi”, a spus Ponta.

"Noua lege nu se va putea aplica retroactiv", a declarat Ponta, întrebat fiind dacă pot fi modificate redevențele pentru titularii acordurilor de concesiune aflate în prezent în vigoare, în care este stipulat actualul regim de redevențe și care au o durată de 20-30 de ani.

Modificarea redevențelor pentru concesiunile în vigoare, doar prin negocieri

La rândul său, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu, a declarat că, în ceea ce privește actualele acorduri petroliere, vor fi renegociate redevenţele pentru fiecare în parte.

Ulterior, vicepreședintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), Arthur Stratan, a declarat că redevențele nu ar trebui modificate, întrucât sunt fixate prin acordurile de concesiune, și că dacă majorarea redevenţelor va fi foarte mare se va ajunge la dispute între companii şi Guvern, posibil inclusiv în tribunal, datorită impunerii unilaterale

"În vară vom trimite autorităţilor o scrisoare pe tema redevenţelor. Redevenţele nu ar trebui crescute, pentru că sunt dăltuite în piatră în acordurile de concesiune. Dacă însă se modifică redevenţele, toate contractele se modifică", a spus Stratan.

Din ROPEPCA fac parte companiile ADX Energy Panonia, Amromco Energy, Aurelian Petroleum, Beach Petroleum, Chevron Romania Exploration and Production, East West Petroleum, Expert Petroleum, Hunt Oil România, Moesia Oil&Gas, Nis Petrol, Panfora Oil & Gas, Raffles Energy, Rompetrol, Winstar Satu Mare și Zeta Petroleum Romania.

Informații clasificate, desecretizarea a fost o excepție

Toate aceste declarații au provocat rumoare și nemulțumire printre cei care susțin majorarea redevențelor petroliere, aceștia acuzând guvernul Ponta că nu își respectă promisiuni anterioare privind creșterea redevențelor.

În plus, unele voci s-au exprimat în sensul că afirmațiile lui Ponta sunt lipsite de fundament legal, întrucât o lege, precum cea a petrolului, în care este consemnat nivelul redevențelor, are forță juridică mai mare decât o hotărâre de Guvern, tipul de act normativ prin care sunt aprobate acordurile petroliere de concesiune.

Ca regulă generală, autoritățile române nu fac publice acordurile petroliere de concesiune semnate cu companiile de profil, motivând că acestea ar conține informații sensibile, atât din punct de vedere strategic, cât mai ales din punct de vedere comercial, din perspectiva operatorilor petrolieri. În consecință, conținutul acestor documente oficiale este clasificat.

În 2012, însă, la presiunea opiniei publice și cu acceptul companiei implicate, guvernul MRU a desecretizat și a făcut publice trei acorduri petroliere de concesiune semnate de executiv cu americanii de la Chevron, pentru perimetrele de hidrocarburi de șist de la Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Din studiul documentelor citate rezultă că, dacă toate acordurile petroliere semnate de Guvernul României sunt similare, sub acest aspect, cu cele încheiate cu Chevron, sunt șanse mari ca, într-adevăr, nivelul redevențelor pentru acordurile de concesiune în vigoare să nu poată fi schimbat prin modificarea Legii petrolului nr. 238/2004.

Acordul petrolier e una, legea e alta

Asta pentru că, în acordurile petroliere cu Chevron, nivelul redevențelor datorate de companie este prevăzut ca atare, fără referire la Legea petrolului nr. 238/2004, ceea ce favorizează interpretarea potrivit căreia nivelul acestora trebuie să rămână constant pe toată perioada de valabilitate a acordurilor de concesiune, indiferent dacă, între timp, Legea respectivă este modificată în sensul majorării redevențelor. Și chiar legea Petrolului, la articolul 61, alineatul 1, stipulează că ”Prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate”.

Astfel, de exemplu, în acordul petrolier cu Chevron pentru perimetrul Adamclisi, semnat pe 30 de ani și cu opțiune de prelungire pe încă 15, obligația de plată a redevențelor este formulată astfel:

"Titularul este obligat la plata către bugetul de stat a unei redevențe petroliere pentru țiței reprezentând o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase (...), după cum urmează: 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru, 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru".

Pentru gaze naturale, exprimarea este similară, diferind ușor doar cotele redevențelor, care sunt fixate la 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi pe lună și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi pe lună.

Redevențele rămân pe loc, chiar dacă legea se schimbă

Aceste cote de redevență sunt similare cu cele prevăzute de Legea petrolului nr. 238/2004. Însă problema este că, în acordurile petroliere semnate cu Chevron, la articolele 10.2.1 și 11.2.1, unde sunt prevăzute cotele de redevență datorate de companie, nu se face nici o referire la respectiva lege, respectiv nu se specifică că titularul acordului este obligat la plata redevențelor stipulate de Legea petrolului nr. 238/2004, ceea ce ar fi însemnat că obligațiile de plată ale companiei ar fi urmat să fie modificate în caz de modificare a cotelor de redevență prevăzute de Legea petrolului.

Singurele trimiteri la Legea petrolului din acordurile petroliere citate fac referire la termenele de plată a redevențelor și la metodele de calcul al sumelor datorate, nu la cotele procentuale de redevență.

În schimb, exprimarea din acordurile petroliere favorizează interpretarea avansată și preferată de companii, potrivit căreia cotele de redevență prevăzute de acordurile petroliere trebuie să rămână constante pe toată perioada de valabilitate a respectivelor acorduri chiar dacă, între timp, Legea petrolului se modifică în sensul majorării redevențelor.

Asta ar explica declarațiile autorităților de la București, potrivit cărora noile redevențe, fixate prin modificarea legii, vor fi aplicabile oricăror noi contracte de concesiune, iar în ceea ce privește actualele acorduri petroliere, vor fi renegociate redevenţele pentru fiecare în parte, redevențele neputând fi modificate pur și simplu prin schimbarea legii.

În sprijinul acestei interpretări vine chiar o prevedere din Legea petrolului, respectiv articolul 61, alineatul 1, care stipulează că ”Prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate”.

În prezent, potrivit datelor ANRM, sunt în vigoare 55 de acorduri petroliere, pentru un număr de 429 de zăcăminte de petrol și gaze. Cele mai multe dintre aceste acorduri au fost aprobate de către Guvern în 2004.

Redevențe diferențiate onshore-offshore

Ponta a mai declarat acum două săptămâni că Guvernul lucrează împreună cu experţii Băncii Mondiale la un sistem de redevenţe diferenţiat privind exploatările terestre şi cele maritime.

”Cu siguranţă, şi asta este practicat la nivel european şi mondial, nu poţi să ai aceleaşi redevenţe pentru resursele exploatate terestru şi cele din mare, mă refer la Marea Neagră în cazul nostru, pentru simplul motiv că sunt difrerenţe uriaşe de investiţii şi de profit. Şi atunci ideea este să găsim un sistem diferenţiat şi lucrăm împreună cu experţii Băncii Mondiale la un sistem diferenţiat de redevenţe care să păstreze şi exploatările din off shore profitabile”, a spus Ponta.

El a arătat că investiţiile în Marea Neagră vor depăşi un miliard de euro, potrivit discuţiilor pe care le-a avut cu reprezentanţii Exxon şi Petrom.

„Vorbeam azi dimineaţă cu reprezentanţii Exxon şi Petrom. Investiţiile în Marea Neagră vor depăşi bine un miliard de euro. Ideea este că orice companie trebuie să-şi şi recupereze acele investiţii, altfel nu le face”, a subliniat Ponta.

 
Redevențe pe 20 de ani?

El a mai spus că că România va avea şi după 1 ianuarie 2015 o legislaţie foarte clară şi stabilă în ceea ce priveşte redevenţele, el arătând că ideea nu e să iei foarte mult din puţin, ci puţin din foarte mult.

„Discut de fiecare dată cu investitorii privaţi şi îi asigur că România şi după 1 ianuarie 2015 va avea o legislaţie, inclusiv cea referitoare la redevenţe, foarte clară, stabilă. Ideea nu este să iei foarte mult din puţin, ci puţin din foarte mult, pentru că per total asta înseamnă continuarea investiţiilor şi înseamnă avantaje pentru ţară, inclusiv pentru buget, pe care le ştim cu toţii. Dar cu siguranţă că noua Lege a redevenţelor va asigura în primul şi în primul rând stabilitate”, a spus Ponta.

Premierul a spus că diferenţele de investiţii şi de exploatare a diverselor resurse vor fi prevăzute în mod clar în noua Lege a redevenţelor.

„Nu ştiu dacă modelul cu zece ani care a fost aplicat în cazul Petrom este suficient. Putem vorbi de stabilitate pe 15-20 de ani şi, cu siguranţă, diferenţele de investiţii şi de exploatare a diverselor resurse vor fi prevăzute în mod clar în lege. Bineînţeles că să exploatezi o resursă on shore faţă de off shore presupune investiţii şi cheltuieli diferite şi atunci cu siguranţă că statul român va dori să aibă redevenţe care să sprijine bugetul de stat, să sprijine investiţiile, dar care mai ales să asigure că investitorii privaţi consideră România o ţară în care au stabilitatea şi predictibilitatea de care au nevoie”, a subliniat Ponta.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Ponta promitea majorare mai devreme de 2015

La începutul anului trecut, premierul Ponta anunţa că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizând că va discuta pe această temă cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.

Pe de altă parte, într-un raport din decembrie 2013, analiștii Erste Group spuneau că se așteaptă ca, începând cu anul 2015, nivelul redevențelor petroliere din România să se tripleze, față de situația din momentul de față, ceea ce, pentru OMV Petrom, ar însemna o majorare a redevenței medii plătite pentru producția de hidrocarburi de la 7,5% la 22,5%.

Cei de la Erste precizau că, de asemenea, este posibil ca România să implementeze un sistem cu totul nou de taxare a producției de hidrocarburi sau să îl simplifice pe cel complex aflat în prezent în vigoare.

"Există zvonuri despre stabilirea de cote de redevență diferite pentru petrol și gaze și, de asemenea, pentru producția onshore și cea offshore. Odată cu schimbarea sistemului de redevențe, la sfârșitul lui 2014, va expira și actualul impozit de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a liberalizării prețurilor la gaze naturale", afirmau analiștii Erste Group.

Ambasada SUA dădea avertismente

În ianuarie anul acesta, ambasada Statelor Unite la București se declara dispusă să lucreze alături de Guvernul român pentru punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, în legătură cu modificarea redevențelor pentru petrol și gaze. Instituția a avertizat că interesul investitorilor străini penru România ar putea să scadă dacă autoritățile nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii privind impactul modificării sistemului de redevenţe petroliere și a criticat graba și opacitatea cu care s-a introdus taxa pe construcțiile speciale.

"Ambasada sprijină cu hotărâre o mai mare transparență și consultarea de către Guvern a tuturor părților implicate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, asupra chestiunilor legate de reglementare și de legislația fiscală, inclusiv în ceea ce privește anticipata modificare a regimului redevențelor pentru petrol și gaze. De exemplu, suntem gata să lucrăm alături de guvern pentru a ajuta la punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate în chestiunea redevențelor pentru petrol și gaze. Sperăm că o astfel de abordare ar putea deveni un model de bune practici, pentru asigurarea transparenței în luarea de decizii economice și în alte domenii", declara însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Duane Butcher, într-un discurs prilejuit de aniversarea a trei ani de la listarea la Bursa de Valori București (BVB) a Fondului Proprietatea.

3 comentarii :

Riddick spunea...

Dac-aş fi ministru de externe şi-aş auzi că cineva "avertizează" România, i-aş da replica public, Rogozin-style: "Ba avertizeaz-o tu pe mă-ta !"

Anonim spunea...

In 1988-1989 mergeam pe strada cu cite cineva de incredere si ma minunam, cu voce tare, cum se face ca, in vreme de pace, dupa ani de sacrificii si acumulari bugetare, tramuram de frig, hrana practic nu mai era ''la liber'', seara aprindeam luminarea fiindca bateriile de la lanterna tineau doar o zi iar gaz(petrol lampant) nu se gasea decit prin provincie, venea vara si circulatia era tot oprita, iar cind era permisa nu era benzina .
Unii mai vorbeau, pe la colturi, ca vinovat e si Ceausescu dar iadul pe care il traiam era organizat si aplicat de cercuri si forte externe, din toate punctele cardinal....
Apoi BUMMMMM si, cei care ajutasera la ceea ce am descris mai sus, deveniti prieteni, au inceput sa ne stringa in brate pina la sufocare si nu ne-au mai dat drumul.
Daca vrem sa mai traim trebuie sa dam un cap in gura ''prietenilor'' si sa ne mai eliberam din aceasta strinsoare letala.
In caz contrar nu mai este nimic de facut !

Riddick spunea...


Nu ştiu dacă avem capacitatea (nu voinţa...) de a le-o da-n mufă pretinilor, dar o putem face implanturilor lor de p-aci.

O explicaţie a deceniului 1980-1990 se poate viziona aici: http://www.youtube.com/watch?v=05u1pBBziQk


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):