22 iunie 2014

"Păstrăm 2-3 instituţii", adică aparenţa-de-stat-român



Încolo... le dăm dracu' pe-alelalte, că sunt "reminiscenţe ceauşiste". Cam ăsta-i programul candidatului prezidenţial al Partidului Băsesc, Cristian Diaconescu. Opţiunea românilor pentru un posibil candidat din afara Sistemului (opţiune pe criterii "ne-europene", probabil) o descrie aşa: "Schizoidismul nostru ca electori, ca societate, în a-l vota pe unul care ni se pare simpatic ca pe urmă să-i cerem să fie eficient s-ar putea ca astăzi să fie contraproductiv pentru că sunt mizele altele în exterior".


“Nu mai e vremea preşedintelui-jucător, este vremea unui alt gen de preşedinte. România a intrat prin eforturile uriaşe ale preşedinţilor de până acum într-o altă logică internaţională în care preşedinţii au un rol. Avem loc la masă, nu mai trebuie să ne batem intern pentru reformarea ţării, în afară de a păstra două, trei instituţii, toate celelalte merg în logica europeană şi euroatlantică singure, de la Ministerul Apărării până la Ministerul Economiei. (...) În acest moment, la masa decizională trebuie să ai anumite calităţi politico-diplomatice prin care să susţii locul câştigat de aceşti oameni cu greu pentru că ei au fost puşi în situaţia în care viitorul preşedinte nu va mai fi pus, să lupte cu clişee şi cu inerţii interne care veneau de dinante de ‘89”, a declarat Cristian Diaconescu, duminică, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Întrebat dacă se referă şi la Ion Iliescu, Diaconescu a răspuns: “Într-o oarecare măsură, da, câtă vreme a fost sprijinitorul procesului de integrare în NATO şi al închiderii capitolelor pentru Uniunea Europeană. Pentru aceste lucruri, da, pentru restul mai discutăm. Mă refer strict la ce au făcut în exerciţiul mandatului, nu la anumite atitudini. Dar mai ales preşedintele Băsescu a fost pus în situaţia de a apăra, iată, şi cu preţul onoarei proprii, de a apăra anumite instituţii pentru a rămâne în logica europeană şi datorită rezultatelor obţinute de el iată că am rămas. Acum trebuie să ne comportăm exact ca şi partenerii noştri”.

El a menţionat că printre potenţialii candidaţi la prezidenţiale se află şi persoane care au multă experienţă instituţională în zone care au legătură cu mandatul de preşedinte, referindu-se la Mihai Răzvan Ungureanu, Mircea Geoană şi Cătălin Predoiu.

“Cred că profilul viitorului preşedinte şi privind la prezumptivii candidaţi începe să se contureze, deci este vorba de cineva cu multă experienţă instituţională în zone care au legătură cu mandatul de preşedinte şi care pot asigura atât reprezentarea, cât şi garantarea intereselor naţionale, intrând în zona de competenţă a acestui post din punctul de vedere al profesionalismului. (...) După părerea mea din susceptibilii candidaţi se apropie Mihai Răzvan Ungureanu, se apropie Mircea Geoană, nu ştiu dacă va candida, unii mai mult, alţii mai puţin, şi într-o oarecare măsură Cătălin Predoiu. În rest, sunt foarte departe”, a explicat Cristian Diaconescu.

El a precizat că România are nevoie nu de un preşedinte care să fie simpatic, să fie ales pentru că este popular, ci de unul eficient.

“Schizoidismul nostru ca electori, ca societate, în a-l vota pe unul care ni se pare simpatic ca pe urmă să-i cerem să fie eficient s-ar putea ca astăzi să fie contraproductiv pentru că sunt mizele altele în exterior, să reuşim să ne ducem spre un personaj care pe urmă ne dezamăgeşte şi în momentul când ai o ameninţare la adresa securităţii naţionale în proximitatea României dezamăgirea asta se poate transforma în dezastru. Preşedintelui îi revin punctual responsabilităţi de decizie aproape în fiecare săptămână în legătură cu pacea sau războiul, credeţi-mă nu e populism, credeţi-mă pe cuvânt, ştiţi că vin de acolo, nu vorbesc ce am auzit sau citit în ziare”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Un comentariu :

Riddick spunea...

2011:

Colosii multinationali vs state. In ce tabara s-a mutat puterea? - interviu Cristian Diaconescu

- În ce orizont de timp vedeți realizat proiectul Statele Unite ale Europei, vehiculat ca unică salvare a statelor europene și, inclusiv, a monedei unice?
- Se pare că suntem pe acest drum, fie că dorim sau nu. Am acceptat integrarea, am modificat la nivel instituțional și juridic Romania de-o manieră extraordinară într-o perioadă foarte scurtă de timp, iar cetățenii au înțeles beneficiile integrării. Nu cred că reglajele în interiorul UE în ceea ce privește cheltuielile banului public ar trebui să deranjeze pe cineva. Nu este vorba de prejudicii aduse suveranității, dar nici de obsesii naționaliste. Statele Unite ale Europei, din punct de vedere constituțional, legal, juridic nu vor apărea cred că prea curand. Există încă foarte multe deosebiri istorice, religioase, de comportament, cultural, care fac destul de complicat un proces de armonizare. În timp, probabil că parlamentele vor începe să decidă și să gândească la fel.

http://www.business24.ro/macroeconomie/economie-politica/colosii-multinationali-vs-state-in-ce-tabara-s-a-mutat-puterea-interviu-cristian-diaconescu-1502431


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Mirel Axinte ("Bleen"), 2016: "A vorbi despre o Uniune a națiunilor e absurd atâta timp cât Uniunea în sine e o reacție împotriva națiunilor. Est-europenii au văzut aderarea la UE ca o ocazie pentru afirmarea națională, după 50 de ani de bocanc rus. Sunt națiuni tinere și întârziate, nedezvoltate, care nu și-au dus copilăria național-acneică până la capăt. De națiuni nu mai poate fi vorba în UE. Națiunea e un onanism sinucigaș și păgubos. Fuse și se duse. Da, noi, esticii, suntem neterminați național dar asta e, timpul nu stă în loc pentru noi. Nu ne-am exersat suficient statalitatea și națiunea dar nu ne mai putem întoarce în secolul XIX.
Singura șansă a UE e transformarea în federaţie.
E nevoie de federație din două motive:
1) Guvernările statelor, indiferent de ce grupări s-ar afla la putere, nu pot influența sau bloca politicile federale. Indiferent ce țăcăniți ajung la putere în unele state componente, UE și politicile federale nu sunt afectate.
2) Statele membre nu pot părăsi uniunea și nu se pot juca de-a șantajul.
Cum se vor împăca etniile, națiunile, într-o astfel de construcție federativă?
Cum se vor aglutina?
Imigrația din afara Europei și migrația în interiorul Europei. Ăsta e răspunsul. Marile centre urbane nu mai au identitate națională și acest trend se va extinde. Dinamica socială și economicătransformă identitatea națională în identitate europeană."


Mirel Axinte ("Bleen"), 2017: "Orice acțiune de subminare a suveranității naționale pentru occidentalizarea României e o acțiune benefică. Obiectivul final și idealul nostru ar trebui să fie topirea statalității românești într-un stat (federal/confederal) european-occidental. De fapt, nu ar trebui să fie, chiar ăsta e."

Postări populare (nu P.P.E. !):