18 ianuarie 2014

Deconstructivismul: doctrină de stat



Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, îngrijorat de "creşterea euroscepticismului", nu de dispariţia proprietarilor români de terenuri agricole ("Să ne vindem sau nu pământul?"):
Problema merită să fie privită într-un context mai larg, mai ales că subiectul în sine ar putea genera două efecte strategice pentru societatea românească. 

Primul, ţine de imaginea Uniunii Europene în România. Nu ştiu câtă lume a remarcat acest lucru, dar discuţia despre liberalizarea pieţei funciare este de natură să genereze o decredibilizare a Uniunii Europene. Mai ales în actuala încadrare a dezbaterii, mesajul latent care se duce către marele public este acesta – din cauza alinierii la tratatele şi cerinţele UE, România este pe cale să-şi piardă o parte din independenţa sa teritorială. Or, această concluzie nu face decât să mai pună o piatră la temelia euroscepticismului din România, amplificat în ultimii ani de efectele crizei economice. Avem de câştigat de pe urma creşterii numărului euroscepticilor? Fireşte că nu. 

Al doilea efect ţine de modernizarea agriculturii româneşti. S-a tot vorbit despre marele potenţial pe care îl are agricultura românească, iar vizita premierului chinez ne-a arătat că am putea avea şi pieţe de desfacere pentru producţia noastră agricolă. Acum, când acest potenţial ar putea să fie pus în valoare, discuţia pe marginea vânzării terenurilor agricole riscă să ne împingă într-o retorică de tip ”nu ne vindem ţara”. Or, ştim foarte bine că şi dacă am vrea să o vindem în momentul de faţă, nu am putea să o facem din simplul motiv că majoritatea terenurilor din România sunt fărâmiţate. Din acest punct de vedere, liberalizarea pieţei funciare, dincolo de temerile patriotarde, poate avea un efect stimulator pentru unificarea parcelelor agricole şi pentru realizarea unei agriculturi performante. Pentru că nimeni nu este naiv să creadă că cineva din UE ar fi interesat să cumpere terenuri agricole în România doar de amorul artei. Este limpede că persoanele care vor veni să cumpere terenuri în România o vor face pentru a realiza produse agricole.

Alte exemple de atacuri anti-identitare: aici, aici, aici, aici, aici, aici şi aici.

De văzut şi:

    3 comentarii :

    Crystal Clear spunea...

    Nu se mai termină, nu se mai termină..cu acest tip de personaje. Apar deconstructiviştii unul după altul., de parca undeva ar exista o şcoală care să-i formeze..
    Şi cu siguranţă există mai multe..

    Riddick spunea...

    Şi sunt cultivaţi, promovaţi, popularizaţi. Ce susţin ei se impune ca normă, cine-i contrazice e "extremist" sau "retrograd".

    Crystal Clear spunea...

    Da, EXACT . A devenit politică de stat


    Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

    Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

    Postări populare (nu P.P.E. !):