Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, îngrijorat de "creşterea euroscepticismului", nu de dispariţia proprietarilor români de terenuri agricole ("Să ne vindem sau nu pământul?"):
Problema merită să fie privită într-un context mai larg, mai ales că subiectul în sine ar putea genera două efecte strategice pentru societatea românească.
Primul, ţine de imaginea Uniunii Europene în România. Nu ştiu câtă lume a remarcat acest lucru, dar discuţia despre liberalizarea pieţei funciare este de natură să genereze o decredibilizare a Uniunii Europene. Mai ales în actuala încadrare a dezbaterii, mesajul latent care se duce către marele public este acesta – din cauza alinierii la tratatele şi cerinţele UE, România este pe cale să-şi piardă o parte din independenţa sa teritorială. Or, această concluzie nu face decât să mai pună o piatră la temelia euroscepticismului din România, amplificat în ultimii ani de efectele crizei economice. Avem de câştigat de pe urma creşterii numărului euroscepticilor? Fireşte că nu.
Al doilea efect ţine de modernizarea agriculturii româneşti. S-a tot vorbit despre marele potenţial pe care îl are agricultura românească, iar vizita premierului chinez ne-a arătat că am putea avea şi pieţe de desfacere pentru producţia noastră agricolă. Acum, când acest potenţial ar putea să fie pus în valoare, discuţia pe marginea vânzării terenurilor agricole riscă să ne împingă într-o retorică de tip ”nu ne vindem ţara”. Or, ştim foarte bine că şi dacă am vrea să o vindem în momentul de faţă, nu am putea să o facem din simplul motiv că majoritatea terenurilor din România sunt fărâmiţate. Din acest punct de vedere, liberalizarea pieţei funciare, dincolo de temerile patriotarde, poate avea un efect stimulator pentru unificarea parcelelor agricole şi pentru realizarea unei agriculturi performante. Pentru că nimeni nu este naiv să creadă că cineva din UE ar fi interesat să cumpere terenuri agricole în România doar de amorul artei. Este limpede că persoanele care vor veni să cumpere terenuri în România o vor face pentru a realiza produse agricole.
Alte exemple de atacuri anti-identitare: aici, aici, aici, aici, aici, aici şi aici.
De văzut şi:
- Pidosnica deconstrucţie
- Lista vânzătorilor
- Agenda USL în domeniul culturii şi identităţii naţionale: deconstrucţia !
3 comentarii :
Nu se mai termină, nu se mai termină..cu acest tip de personaje. Apar deconstructiviştii unul după altul., de parca undeva ar exista o şcoală care să-i formeze..
Şi cu siguranţă există mai multe..
Şi sunt cultivaţi, promovaţi, popularizaţi. Ce susţin ei se impune ca normă, cine-i contrazice e "extremist" sau "retrograd".
Da, EXACT . A devenit politică de stat
Trimiteți un comentariu