Adrian Papahagi, 2012: Înainte de a fi români, am fost europeni. Şi creştini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? Nu Europa, ci statul naţional obliterează această diversitate.
De ce ne temem, aşadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câştiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislaţiilor naţionale. De parcă nu am fi atins deja un grad maxim de interdependenţă economică pe care actuala criză îl pune atât de dureros în evidenţă.
Acum, în Europa, ca în 1788 în America, ideea federalistă are viitor. Statele Unite ale Europei sunt unica soluţie pentru ca ethos-ul nostru născut din cultura Decalogului, filozofia ateniană şi dreptul roman să supravieţuiască: adunaţi, reprezentăm o treime din populaţia Chinei; separaţi, devenim de-a dreptul irelevanţi. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creştin-democraţilor care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu şi guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanţă financiară unică. Spaţiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu şi alţi politicieni creştin-democraţi după cel de-al doilea război mondial.
Departe de a fi liberticidă, Europa ne poate salva de îngustimea străină de creştinism a naţionalismului şi provincialismului. Cu condiţia să construim Statele Unite ale Europei, nu Uniunea Sovietică Europeană.
Postări populare (nu P.P.E. !):
Postări
4 comentarii :
Bătaie de joc - clipul e ciuntit cu "publicitate", apoi cu muzică, după minutul 16-17. Dar revine la subiect după 4-5 minute. La fel și pe site, nu-i din cauza preluării ("embedding").
29:45
"De data asta nu se va întâmpla, fiindcă interesul partidelor este să participe cît mai multă lume la referendum, bănuiesc că se va organiza în aceeași secție de votare."
E vorba despre faptul că la referendumul din 2007, poate și la cel din 2009 (ambele cerute de Băsescu), secțiile din școli pentru referendum erau la etaj, mai greu accesibile, iar secțiile pentru votarea "principală" (europarlamentare, respectiv alegeri prezidențiale) - la parter.
Altă întrerupere publicitară, minutul 32 (până la 36:45).
În 2009, referendumul s-a ținut în aceleași secții cu alegerile prezidențiale (poate de-aia s-a și validat !):
http://inconstantin.ro/2009/11/alegeri-prezidentiale-2009-lista-cu-cele-294-de-sectii-de-vot-din-strainatate.html
39:53
Laudă demokratura UE, care l-a boicotat pe Jörg Haider, forțând alegeri anticipate în Austria.
Uniunea Europeană încerca să preseze în mod inutil Austria pentru că, atunci când ai economia Austriei, discursurile devin formale. Problema a fost rezolvată de preşedintele Austriei de la acea vreme, care era o persoană ce nu prea apărea la televizor. În acel moment, el l-a chemat pe Jörg Haider, liderul extremei drepte, şi a avut loc o discuţie în care i-a spus că pentru binele Austriei „dumneata nu trebuie să formezi guvernul". El trebuia să formeze guvernul pentru că avea majoritatea. I-a cerut să se retragă şi Haider s-a retras. Astea sunt momentele în care preşedintele intervine! El intervine în momente de criză. - Emil Constantinescu, justificând stereotipurile utilizate de UE în cazul partidelor şi politicienilor neconvenabili (non-europeişti).
http://riddickro.blogspot.ro/2013/08/ar-putea-functiona-un-plan-ue-de.html
http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Emil_Constantinescu-_-Romania_duce_o_acuta_lipsa_de_cetateni_0_386961805.html
Trimiteți un comentariu