26 octombrie 2013

De ce bulgarii pot spune nu străinilor sau cum minciuna românească este contrazisă de oficialii de la Bruxelles



Adică, mai pe scurt: Ministerul Agriculturii [şi Dezvoltării Rurale] minte când afirmă că Bulgaria are în tratatul său de aderare la UE clauze care permit amânarea "liberalizării pieţei funciare" (mai exact, cumpărarea de teren agricol de către străini). Nu, Bulgaria nu are astfel de clauze, însă bulgarilor le pasă mai mult de soarta agriculturii lor decât de ce scrie pe un petec de hârtie. Dar lobby-ul Bruxelului a reacţionat prin unii miniştri din guvern - al agriculturii şi al justiţiei, ba chiar şi prin premierul actual, prin fostul premier şi prin preşedinte, ai căror parlamentari, totuşi, au votat amânarea cu şase ani a "liberalizării". De văzut ce va face în continuare Ataka, "partidul naţionalist" care a sprijinit tacit instalarea guvernului socialist cu o "majoritate de 120 din 240" de mandate (cei 27 de parlamentari ai Ataka au ieşit din sală la votul de învestitură, fiind obţinută o majoritate de 120 din 213 prezenţi).


"România nu mai are economie. S-a distrus. Nu mai e. Asta e." (1:47) Înregistrare din ianuarie 2012. 
Se confirmă acum continuitatea întru FMI cu noua majoritate. 

Agrointel:

În loc să se tânguie ba că nu mai e timp, ba că e imposibil să mai facă ceva în această privinţă, politicienii români şi oficialii din MADR s-au resemnat ca pământurile României, apreciate ca fiind printre cele mai fertile din UE, să poată fi cumpărate de străini la preţuri cu mult sub nivelul celor din alte state membre. De cealaltă parte, vecinii noştri bulgari au norocul să aibă decidenţi cu iniţiativă, care caută soluţii chiar şi acolo unde alţii, adică noi, au capitulat înainte de a se apuca de treabă.

Parlamentul bulgar a decis marţi să extindă perioada moratoriului prin care cetăţenii străini nu au acces să cumpere teren agricol/extravilan pe persoană fizică. Decizia de a amâna liberalizarea pieţei până în 2020 vine în contradicţie cu tratatul de aderare semnat de Bulgaria şi în care, la fel ca România, se angaja să permită acest drept străinilor începând cu 1 ianuarie 2014. Totuşi, politicienii bulgari au ajuns la concluzia că nu pot sta la mâna UE şi că este mai important să îşi protejeze agricultura naţională decât să rişte ca membrii altor ţări să le cumpere pământurile la preţuri ridicole faţă de media celor din Occident.

Iniţiativa bulgară a fost iniţiată de partidul Ataka şi a reuşit să adune majoritate de voturi în Parlament, aşa că moratoriul a fost amânat. Teama vecinilor noştri a început să se manifeste imediat ce ministrul agriculturii a declarat public că afacerişti din Quatar şi Bahrain şi-au anunţat intenţia să achiziţioneze mult teren agricol în Europa de Est începând de anul viitor.

De partea noastră a Dunării, lucrurile se fac parcă împotriva fermierilor români. Dacă MADR a lansat în dezbatere publică un proiect prin care să restricţioneze achiziţia de teren intravilan la doar 100 de hectare începând de anul viitor, măsura care, cică, proteja agricultorii români, îi lovea identic şi pe aceştia. Mai mult, ulterior, autorităţile au modificat propunerea în sensul de a permite şi cetăţenilor care vin din ţări ce nu sunt membre UE să îşi achiziţioneze teren.

Cireaşa de pe tort a venit marţi, când secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, întrebat de iniţiativa bulgarilor de a prelungi memoriul, a răspuns nonşalant că situaţia Bulgariei e diferită de a noastră.

„Bulgaria, Ungaria şi Lituania pot decide prelungirea interdicţiei de vânzare a unor terenuri agricole către străini după 2014 deoarece aveau prevăzut acest lucru în tratatul de aderare. România nu are prevăzută în tratatul de aderare posibilitatea prelungirii. Ne-au confirmat cei de la Comisie – DG Markt (The Internal Market and Services Directorate General). Practic, toate statele nou intrate sunt obligate să liberalizeze piaţa funciară, mai puţin cele trei, Bulgaria, Lituania şi Ungaria. La momentul respectiv nu s-a negociat de MADR acest aspect, a revenit în curtea Ministerului de Finanţe, iar ministerul a decis că nu vrea accize reduse şi a băgat accize mari la alcool şi toată lumea înjură acum şi că nu vrea să aibă probleme cu pământul. S-au bazat pe faptul că se vindea la persoane juridice”, a spus Irimescu, citat de agroinfo.ro şi agerpres.ro.

Declaraţia cu care Irimescu vrea să acopere lipsa de iniţiativă a decidenţilor de la noi este contrazisă de un oficial de la Bruxelles. Chantal Hughes, purtătorul de cuvânt al lui Michel Barnier, Comisar european pentru Piaţa Internă şi Servicii, a declarat pentru pentru postul naţional de radio bulgar şi novinite.com (agenţia bulgară de presă cu cea mai bună reputaţie pentru corectitudinea ştirilor) că ”tratatul de aderare al Bulgariei nu prevede posibilitatea unei extinderi în timp privind liberalizarea pieţei terenurilor”. ”Aşadar, noi sperăm ca Bulgaria să îşi deschidă piaţa şi să îşi respecte angajamentele asumate. Dacă Bulgaria doreşte ca moratoriul să rămână în vigoare şi anul viitor, va trebui să primească suport din partea celorlalte ţări membre. Acest lucru presupune o revizuire a tratatului de pre-aderare, precum şi ratificarea lui de toate cele 28 de state UE”, a declarat Hughes. Cu alte cuvinte, bulgarii nu au nici ei în acord vreo prevedere de posibilitatea prelungirii moratoriului, aşa cum susţine Irimescu.

Oficialul de la Bruxelles a arătat că o astfel de revizuire ar putea avea urmări, dar că acestea nu sunt specificate explicit şi sunt la libera decizie a statelor membre. Astfel, unele ţări UE pot decide să nu liberalizeze piaţa muncii pentru cetăţenii bulgari, dar această decizie ar trebui să fie luată de fiecare stat în parte.

Dumneavoastră ale cui declaraţii le credeţi: ale secretarului de stat din MADR sau pe cele ale unui reprezentant oficial al Comisiei Europene?

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

László Tőkés, 2012 (la congresul PPE de la Bucureşti): "Consider că toată problematica minoritară, a regiunilor dezavantajate, locuite de minoritari ar trebui să fie cuprinsă în politica de coeziune a Europei unite şi prin aceasta să se încerce depăşirea crizei generale a Europei unite. Între cauzele crizei se numără şi moştenirea comunistă, care ne frământă şi astăzi. Noi considerăm că problema regiunilor este o problemă genuină europeană şi, totodată, una specifică românească. România supercentralizată nu va reuşi să iasă din criză, dacă nu se va face descentralizarea şi regionalizarea ţării. Partidul Popular Maghiar din Transilvania propune un astfel de program de descentralizare, de regionalizare, care va conduce la un sistem de federalism în România."

Postări populare (nu P.P.E. !):