25 octombrie 2013

Cât ne costă iniţiativa Ponta?


BURSA:

       Ultima idee genială care i-a venit lui Victor Ponta este modificarea cotei unice de la 16% la 22% şi reducerea TVA de la 24% la 22%. Să vedem ce ne costă asta?
     Românul care munceşte legal are un salariu. Din salariul brut, plăteşte 5,5% CAS şi 16% impozit pe salariu. Rezultă că salariul net este de 79,38% din salariul brut. După modificarea Ponta, va rămâne din salariul brut numai 73,71%. Rezultă o scădere generală de 7,14% a fondului net de salarii.
     Societăţile comerciale care fac în prezent profit plătesc 16%, conform cotei unice actuale. Rezultă că, din total profit brut, rămâne net 84%. După aplicarea noii cote unice rămâne net 78%. Asta înseamnă o reducere a profitului net de 7,143% în valoare absolută. Profitul este sursa pentru dezvoltare, respectiv investiţii, chiar dacă unele sunt numai pentru păstrarea capacităţii şi pentru dividende. Dacă presupunem acum 50% fond de dezvoltare şi 50% fond dividende, rezultă că fondul de dezvoltare se reduce în valoare absolută cu acelaşi procent de 7,143%, iar dividendele nete, care acum reprezintă 35,28% din profitul brut, vor reprezenta numai 30,42% în viitor, adică o scădere de 13,7% din valoarea anterioară. Dacă admitem că suma alocată investiţiilor trebuie să rămână constantă, atunci din profitul net de 78%, pentru investiţii se alocă acelaşi 42%, iar pentru dividende brute rămâne 36% sau 28,08% din valoarea profitului brut. Scăderea fondului de dividende este în acest caz de 20,41%.

     Veniturile din dobânzi care acum sunt impozitate cu 16% vor fi de asemenea suprataxate la 22%, rezultând o diminuare procentuală de 9,29%, care nu va fi compensată sub nicio formă. Aceeaşi corecţie o vor suferi şi câştigurile din tranzacţii bursiere.
     Care sunt consecinţele, pentru stat şi cetăţean? Teoretic, statul ar încasa mai mulţi bani la buget, mai ales dacă ţinem cont că acestea sunt reţineri la sursă. Dar pentru cetăţean? Dacă apreciem că la nivelul cetăţeanului mediu venitul din salariu reprezintă 90%, iar cele din dobânzi, dividende şi câştiguri la bursă 10%, rezultă o reducere agregată a venitului net de circa 7,5%. Asta înseamnă în primul rând o reducere corespunzătoare a consumului, dacă se menţine procentul de repartizare a venitului pe familie sau pe individ. Scăderea consumului înseamnă scăderea drastică a nivelului de trai la nivelui populaţiei, dar şi o scădere semnificativă a veniturilor bugetare, în primul rând a TVA. Dacă nivelul actual al comerţului de bunuri şi servicii este 100%, cota TVA reprezintă 18,535% din plata la casă a vânzărilor. Încasările din TVA, în proporţia nouă de 22%, vor reprezenta numai 18,03% din plata la casă. Cum volumul scade cu 7,5% , încasările din TVA se reduc faţă de cele anterioare cu 10,03%. Ar trebui ca Guvernul să calculeze cât a fost TVA-ul până acum, să realizeze corecţia şi să vadă ce iese. Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, scăderea consumului înseamnă şi o reducere corespunzătoare a producţiei, cu toate consecinţele care decurg din aceasta, inclusiv scăderea locurilor de muncă, a fondului de salarii, a CAS, a fondului de şomaj etc. În plus, creşterea cotei unice încurajează creşterea fenomenului de evaziune fiscală. Dacă acum colectăm numai 30% din PIB, faţă de 40% în UE, acesta mai scade ceva, mai scade PIB datorită scăderii consumului populaţiei, mai creşte şi evaziunea şi ce iese? Îi îndemn pe domnii Ponta şi Dragnea, cel din urmă specializat în ultima vreme ca purtător de cuvânt al guvernului, să pună specialiştii la treabă şi să calculeze pe bază de date concrete care sunt consecinţele. Eu am făcut numai o apreciere exhaustivă pe bază de aritmetică elementară

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: