"Secta" Soros din PDL a scos pe piaţă o platformă globalist-europeistă

Gruparea Preda-Macovei-Voinescu ("secta" din PDL) a ouat textul moţiunii cu care încearcă să se prezinte la congresul PDL. Este primul document "oficial" al unei moţiuni pentru acest congres. Nu mai pun link, documentul se află postat pe blogurile celor trei (am copy/pastat textul de la blogul lui Cristian Preda, am făcut două mici corecturi gramaticale, neesenţiale).

Câteva impresii, la prima vedere:

- Obsesia, slugărnicia europeistă ( "Identitatea popular-europeană", "Politică externă în acord cu interesele europene", "consultarea cu autoritățile europene competente, pentru o sincronizare cu politicile țărilor membre" - pct. 4,5...).

- Obsesia anticorupţie (principala "nadă" a sectei, pentru naivi): punctele 21-27. 

- Agenda ecologist-propagandistică : "Iniţierea unui Pact naţional pentru protejarea mediului" (pct.17)

- Lipsa unui capitol distinct, cu titlul "Politica de apărare" sau "Siguranţa naţională". NIMIC. Câteva fraze strecurate (punctele 29 şi 30, la "politica externă").

- Creditarea unor persoane şi entităţi ca având mai multă competenţă şi onestitate (despre legitimitate, nimic...) decât "funcţionarii numiţi politic" - de fapt, agenda globalistă de "rupere" a guvernelor naţionale de actul concret de guvernare ("Limitarea – prin Constituție – a susținerii politice la miniştri şi secretari de stat"). Ţara lui Papură Soros-Vodă...

Am intervenit cu comentarii (de culoare roşie):
 

PDL – un partid popular modern
35 de pași necesari [în loc de cele 35 de semnături necesare discutării moţiunii la congresul PDL; ironie ieftină...]

PDL are șansa de a se construi ca singurul partid de dreapta din România. Pentru a atinge acest obiectiv, PDL ar putea să-și folosească resursele și să susțină măsuri orientate de următoarele 35 de idei:

Economie: buget, fiscalitate, Europa ["normal", putea lipsi "Europa" ?]

1. Diminuarea prezenței statului în economie. Efectul va fi triplu: creșterea eficienței, scăderea corupției și depolitizarea unor decizii economice. Acum, statul e un factor de distorsionare a regulilor pieței. Trebuie să-i dăm un alt rol, reconstruindu-i credibilitatea atât în fața cetățenilor, cât și în fața actorilor economici.

2. Trecerea economiei de la o dezvoltare bazată pe consum la o dezvoltare bazată pe producție. Principala lecție a ultimilor ani este aceea că economiile a căror dezvoltare se bazează pe consum sunt vulnerabile în crize economice, în vreme ce economiile a căror dezvoltare se bazează pe producție sunt mai rezistente. 

3. Diminuarea poverii fiscale pe muncă, ca un prim pas al unei ample și bine gândite politici de reducere a taxelor și impozitelor, atât în cuantum cât și în numărul lor. Prin politicile sale, statul trebuie să urmărească creșterea productivității prin stimularea spiritului antreprenorial. 

4. Înscrierea în Constituție a unui deficit bugetar maxim de 3 la sută. [cum vor Comisia Europeană şi Germania, pâi cum drea'?]

5. Elaborarea bugetului cu minimum 6 luni înainte de debutul anului fiscal şi consultarea cu autoritățile europene competente, pentru o sincronizare cu politicile țărilor membre și participarea la strategia “semestrului european” propusă de Comisie ca o nouă fază a integrării. [Komisia propune, "noi" acceptăm...]

Sănătate: resurse suplimentare și asigurări

6. Sistemul public de sănătate are nevoie de sporirea calității managementului la nivelul fiecărei unități sanitare în parte, dar și de resurse financiare private pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor. De aceea, creşterea progresivă a elementului privat în serviciile de sănătate trebuie să fie o prioritate. 

7. Reforma pieței de asigurări de sănătate. Statul e obligat să abandoneze iluzia că ”asigură totul” și trebuie să se limiteze la asigurarea unui pachet minimal de servicii medicale, restul fiind susținut prin competiția între asiguratorii privaţi.

Protecție socială și pensii sustenabile

8. Protecție socială țintită. Protecția socială cea mai bună este asigurată de un loc de muncă stabil și bine plătit. În același timp, statul trebuie să îi ajute pe cei aflați în nevoie, inclusiv prin cooperarea cu structuri non-guvernamentale specializate. Acest ajutor vizează nu categorii în ansamblu, ci cazuri concrete. Asistarea persoanei pentru a ieși din starea de nevoie, și nu pentru a permanentiza respectiva stare, trebuie să fie filosofia de funcționare a întregului sistem de protecție socială. 

9. Ne dorim un sistem de pensii sustenabil, în virtutea căruia pensiile de stat să nu fie niciodată în pericol. Sporirea numărului de contribuitori pentru echilibrarea balanței cu numărul de pensionari este o condiție sine qua non a depășirii crizei actuale.

Regii și agenții

10. Restructurarea masivă a regiilor și agențiilor de stat, printr-un proces combinat de privatizare și contracting out. Scoaterea regiilor și a agențiilor de stat din universul clientelar al partidelor e una dintre condițiile reabilitării politicii în ochii cetățenilor. [of, partidele astea corupte, cum nu lasă ele sfaturile populare/cetăţeneşti să guverneze...]

Diminuarea evaziunii

11. Creșterea puterii statului în combaterea evaziunii fiscale. Indisciplina financiară nu e o povară culturală de nedepășit, iar rolul statului poate fi acela de a educa, prin exemplu, mediul economic. [deci, statul trebuie, totuşi, să vegheze]

Constituție

12. Limitarea – prin Constituție – a susținerii politice la miniştri şi secretari de stat. Alături de aleşii locali şi naționali, miniștrii și secretarii de stat vor fi, astfel, singurii “colorați” politic. În rest, funcționarii statului trebuie să fie apolitici. Este necesar ca singura bază de selecţie să fie competenţa dobândită, nu relaţia clientelară, cu atât mai puţin cea condiţionată de susţinerea campaniilor electorale. [vreo altă ţară are în Constituţie aşa ceva ? şi, apoi, când începe să curgă depolitizarea: după numirea directorilor de către PDL, sau sunt buni şi cei de la PNL/PSD? încă rămaşi în sistem, printr-o anomalie...]

13. Reforma constituţională trebuie să aibă ca scop clarificarea funcţională a regimului, şi nu o modificare inspirată exclusiv de una dintre crizele recente. Între materiile care trebuie avute în vedere sunt: mecanismele dizolvării legislativului, relaţia dintre Preşedinte şi Premier, rolul Curţii Constituţionale, amenajarea justiției. 

Regionalizare pentru dezvoltare

14. Regionalizarea nu trebuie făcută pe criterii etnice, ci pornind de la nevoi de dezvoltare şi de la structura demografică, luând în seamă, de asemenea, capacitatea administrativă. [euroregiuni ? hai, ziceţi-o clar, nu ne mai aburiţi...]

15. Introducerea în Constituţie a obligaţiei ca alocările bugetare să asigure, prin distribuire echitabilă, satisfacerea necesităților reale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor, indiferent de partidele aflate la guvernare, pentru a garanta respectarea pe termen lung a interesului cetățenilor. E nevoie, în acest sens, de elaborarea unui algoritm de finanţare minimă pentru dezvoltare. ["dezvoltare durabilă"... da-da...]

16. Schimbarea structurii administrative – inclusiv a relaţiei dintre judeţ şi regiune – trebuie corelată cu o reformă electorală care să asigure coerenţa gestiunii teritoriului. În acest moment, utilizarea tuturor modurilor de vot (majoritar într-un tur pentru preşedinţii CJ, majoritar în două tururi pentru primari şi preşedinte, forme de scrutin proporţional pentru consilii locale şi judeţene, ca şi pentru Parlament) creează blocaje și deresponsabilizare a autorităților. [CE (fel de) regiuni ?]

Mediu și educație

17. Inițierea unui Pact național pentru protejarea mediului, plecând de la o hartă a riscurilor de mediu, actualizată anual, prin dialog între guvern, patronate și ONG-uri de mediu. [adică, băgăm "Grinpişii" la guvernare... booon...]

18. Modernizarea statului se face cu educaţie solidă şi sistem de sănătate accesibil tuturor. Altfel, modernizarea e o lozincă. Pentru a fi posibilă, e nevoie de resurse semnificative. Baza de calcul a salariilor personalului medical şi a celui din educaţie ar trebui – în mod ideal – să crească până în 2012 cu minimum 50%. Altfel, exodul medicilor va fi accelerat, iar şcolile vor fi abandonate de profesorii competenţi. [de unde tăiem, ca să dăm acolo? de la Apărare, cumva ?!]

19. Educaţia trebuie în aşa fel configurată încât în următorii zece ani elevii români să ocupe în clasamentele făcute pe baza testelor internaţionale unul dintre primele zece locuri, şi nu – cum se întâmplă acum – unul dintre ultimele. Componenta etică a educației trebuie reintrodusă în școala românească. [adică, cum face - ilegal - Funeriu, lăsând ONG-urile să facă propagandă prin şcoli ?]

Administrație publică

20. Întregul sistem al administrației publice trebuie reformat și raționalizat. Informatizarea, concentrarea pe serviciul prestat cetățeanului și nu pe rigorile birocrației instituționale, profesionalizarea, eficientizarea (prin introducerea unor standarde de cost) și depolitizarea structurilor administrației ar trebui să fie ideile de bază ale reformei sistemului administrativ. [aha, depolitizare ŞI la administraţia locală, nu doar la instituţiile guvernamentale. Soviete de muncitori, ţărani şi soldaţi..."Power to the People !"]

Demnitatea funcției publice

21. Eliminarea oricărei posibilități de ingerință a Parlamentului sau a altor instituții publice în actul de justiție referitor la un dosar care vizează un parlamentar sau un ministru. ["a altor instituţii publice" ? hai, că faza fără imunitate e corectă; dar alte ? cum, adică, "alte instituţii publice" ? SRI, DNA, DIICOT, CSM ?]

22. Introducerea pentru parlamentari și miniștri a interdicției de a exercita, în paralel cu mandatul, acele funcții și activități care pot duce la situații de conflict de interese, de pildă inițierea unor proiecte de lege sau amendamente sau prin luarea unor decizii în interes personal sau clientelar contrar interesului public. Activitatea în Parlament sau Guvern trebuie să fie dedicată exclusiv interesului public. [cum naiba să interzici iniţierea unor proiecte de lege ? absurd... ar însemna ca cineva se interpune în lanţul legislativ, dă "bun de tipar" proiectelor de lege]

Justiție independentă și anticorupție

23. Definirea principiului independenței justiției ca dreptul persoanei de a fi judecată de judecători independenți, nu ca un “privilegiu” al judecătorilor; participarea cetățenilor la stabilirea răspunderii magistraților; reducerea duratei mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la 3 ani; eliminarea prevederii referitoare la votul secret în Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se asigura responsabilitatea, transparența și motivarea deciziilor.["participarea cetățenilor la stabilirea răspunderii magistraților" este în SUA, unde legislativul numeşte o bună parte din judecători, la nivel statal ori Federal - deci, indirect, cetăţenii, prin reprezentanţi; uneori, seriful din unele countyes/"judeţe" ori localităţi e ales direct de cetăţeni; în UE, e vorbă goală]

24. Ameliorarea sistemului de justiție prin: echilibrarea raporturilor dintre profesiile juridice, regândirea sistemului de recrutare a judecătorilor, înființarea poliției judiciare în subordinea procurorului, care trebuie să aibă exclusiv funcția de susținere a acuzării, investiții în resurse umane și în infrastructură (sedii pentru instanțe și săli de judecată).

25. O metodă sigură anti-corupție este transparența. Avem în vedere transparența bugetară care include transparența cheltuielilor publice, transparența informațiilor referitoare la cei care lucrează în sistemul public sau transparența achizițiilor publice (care ar trebui, de altfel, să se bazeze pe reguli clare, fiind domeniul cu cel mai mare risc de fraudă și corupție). Susținem de asemenea incriminarea “îmbogățirii ilicite” a angajaților din sistemul public (recomandată de art. 20 din Convenția ONU împotriva corupției) și confiscarea averii nejustificate în cazul oricărei persoane. Este necesară eliminarea prezumției constituționale de dobândire licită a averii, inexistentă în alte state democratice. Stabilitatea legilor și a instituțiilor care și-au dovedit eficiența trebuie asigurată indiferent de cine se află la guvernare. [confiscare-confiscare, da' cu proces, aloo... iar dacă-i proces, poate apar şi alte infracţiuni conexe]

26. Unificarea practicii judiciare și a sistemului de aplicare a pedepselor, publicarea on line imediată și integrală a tuturor deciziilor judecătorești pentru a asigura previzibilitatea justiției și creșterea încrederii în sistem.

27. Îndepărtarea din magistratură a judecătorilor și procurorilor care nu vor sau nu pot să justifice proveniența bunurilor pe care le dețin sau le folosesc, în cursul unui proces de verificare permanentă; aplicarea periodică a unor teste de integritate pentru cei din serviciul public. [mai degrabă a doua măsură, decât prima]

Politică externă

28. Politică externă în acord cu interesele europene, apartenența României la UE fiind mai mult decât sincronizare economică și libertate de mișcare. Politica externă trebuie să includă în următorii ani participarea semnificativă a României la realizarea Politicii Europene de Vecinătate, ca și la politicile de ajutor pentru dezvoltare ale UE. [care sunt interesele europene ? cine le formulează ? dacă sunt contrare celor naţionale, ce cale alegem/ţi ?]

29. Creșterea profilului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice și susținerea politicilor care duc la creșterea coeziunii și eficienței Alianței în ansamblu. Asigurarea securității naționale a României se realizează în interiorul și prin intermediul NATO.

30. Dezvoltarea relației privilegiate cu SUA, ca opțiune fermă și robust asumată în câmpul relațiilor internaționale ale României.

[Secţiunea "Securitate naţională/apărare: LIPSĂ] 

Identitatea popular-europeană

31. La fel ca în partidele partenere din PPE, și la Partidul Democrat Liberal atragerea de noi membri şi susţinerea lor în competiţiile politice, ca şi în funcţiile ori demnităţile publice numite trebuie să aibă în vedere exclusiv oameni competenţi în domenii precise. Avem nevoie de persoane care s-au distins deja în cariera profesională, nu de unele care sunt înregimentate tocmai pentru că nu au o formare solidă şi o carieră profesională consistentă. Este crucială, pe de altă parte, punerea în funcțiune a departamentelor de specialitate ale PDL. [adică, epurarea membrilor PDL care nu sunt pe linia sectei, care-i doldora de competenţi]

32. Fiecare organizaţie PDL trebuie să identifice competenţe şi să le susţină pentru poziţii şi responsabilităţi adecvate. O persoană nu poate fi pregătită să fie oricând şi consilier local sau judeţean, şi primar, şi deputat sau senator sau euro-parlamentar, şi secretar de stat sau ministru în oricare domeniu şi specializare. Competenţa individuală şi discernământul colectiv sunt în egală măsură necesare în gestiunea resurselor umane în interiorul PDL. Partidul trebuie să dezvolte o structură centrală cu ramificații în teritoriu care să se ocupe exclusiv de managementul resurselor umane. În managementul resurselor umane ale partidului, criteriile de integritate trebuie să fie la fel de importante precum cele de competență și, în general, este de dorit să fie mereu mai exigente decât cele ale celorlalte partide. [deasemenea, excluderea de la promovare a elementelor care nu sunt pe placul sectei; crearea unei structuri oculte care să deţină a la longue controlul PDL]

33. Transparenţa trebuie să vizeze atât fondurile de care dispune PDL, cât şi modul în care ele sunt cheltuite. În acest sens, PDL trebuie să fie inițiatorul reformei sistemului de finanțare a activităților politice din România, după model german. În ceea ce-l privește, PDL va trebui să publice la intervale regulate (de pildă, la fiecare 6 luni) informaţii despre veniturile şi cheltuielile partidului. Este nevoie, de altminteri, ca finanţarea generală şi cheltuielile să fie decente, inclusiv în timpul campaniilor electorale. [PDL a fost găsit în ordine de Curtea de Conturi; iar, aluzia de "partid corupt, care trebuie reformat"]

34. Asumarea unei identităţi de dreapta deschise, care să includă orientarea liberală sau neoliberală, orientarea conservatoare (în sensul tradiţiei politice româneşti de la finele secolului al XIX-lea și în sensul anglo-american contemporan), dar şi orientarea creştin-democrată sau democratică de centru. Diversitatea va îmbogăţi, nu va diminua identitatea PDL. Ideea populară în Europa este o idee, dacă nu a fuziunii, măcar a federării tuturor curentelor dreptei. La fel trebuie să fie și la noi, iar PDL se va construi ca un astfel de partid. [conservatorismul anglo-american "nu se pupă" cu liberalismul ue-ist; apar ciocniri, inevitabil]

35. Consolidarea Institutului de Studii Populare ca laborator doctrinar, dar şi ca locul privilegiat al întâlnirii PDL cu societatea civilă care are opțiuni și credințe politice apropiate de ale noastre. ["şi cu KAS în frunte, o să aibe (D, în RO) victorii multe !"]