Dacă înainte de intrarea în UE ni se flutura iluzia prosperităţii ce va să vină, acum (la "reformarea UE") suntem abordaţi cu iluzia imperială, cum că România "va fi parte" la luarea deciziilor, de va face parte din nucleul dur. Io o să cred cioaca asta când oi vedea salariul mediu RO la cel puţin 50% din media UE. Şi nu peste un cincinal!

© my angry rants

22 octombrie 2013

Avem cei mai proşti conducători din Europa



Eu aş fi folosit un termen precum "cei mai dezastruoşi". "Proşti", pare că le dă o circumstanţă atenuantă: nu, şi-au făcut "prostiile" în mod conştient, pe seama noastră.


BURSA: 

Cei mai proşti conducători din Europa sunt ai noştri.
     Am numărat şaptezeci şi nouă de topuri europene în care suntem ultimii.
     Suntem ultimii în învăţământ, ultimii în educaţie, ultimii la cercetare, ultimii la sănătate, ultimii la Produsul Intern Brut, ultimii la protecţia socială, ultimii la absorbţia fondurilor europene, ultimii la calculatoare, ultimii la speranţa de viaţă.
     Suntem primii la exportul de prostituate.
     Ocupăm locul întâi în aspecte înjositoare: corupţie, fraude, insolvenţe, TVA necolectat.
     Unul ca Lucian Boia trage de aici concluzia că "românii sunt ultimii".
     Concluzia este greşită din două puncte de vedere.
     Primul - că un român nu poate vorbi despre români, numindu-i "românii", ci ca să se exprime corect, trebuie să spună "noi": "noi suntem ultimii".
     Al doilea - că ignoră faptul că spiritul nostru întreprinzător îl întrece pe al oricărei altei naţiuni.
     Cum se poate explica faptul că deşi avem initiaţivă şi dor de muncă, totuşi nu am răzbit în aceşti şapte ani de când suntem în Uniunea Europeană, ca membri cu drepturi depline?
     Există o singură explicaţie plauzibilă: suntem conduşi
foarte prost.
     Iniţiativele noastre se izbesc de zidul proastei organizări naţionale şi se scurg pe el, în jos.
     Clasa noastră politică este reprezentată astăzi de un trio de circ - un Traian Băsescu impotent în dezvoltare, dar cu mult umor, un Crin Antonescu cu aere de fante de Tulcea, legendă vie în mintea lui, un Victor Ponta dezinvolt în faţa adevărului, căruia nu-i cunoaşte nici parfumul.
     Dacă politicienii pe care ei îi reprezintă ar înceta să ne mai "organizeze", este sigur că ne-am descurca mai bine.

     Nu ştiu cum de suntem primii la floarea-soarelui.
     Luaţi-o ca pe un simbol.


MAKE

     
* Cele mai puţine investiţii în sănătate
     Potrivit unor studii realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în 2013, şi de ExpertForum (EFOR), în urmă cu un an, referitoare la sumele investite de administraţiile centrale ale statelor membre UE în sistemul sanitar, România ocupă ultimul loc. Astfel, ţara noastră cheltuieşte cel mai puţin din UE pentru unul dintre cele mai importante sectoare, sumele alocate de la buget pentru sănătate reducându-se drastic între 2009 şi 2011, de la 5,6% din PIB la doar 3,7% din PIB. Media la nivelul Uniunii Europene se apropie de 10%, conform cercetării EFOR. La polul opus se află Franţa, Elveţia, Germania, Olanda şi Danemarca, care investesc sume considerabile în sistemul de sănătate, între 11,1% şi 11,6%, în timp ce, spre exemplu, Statele Unite alocă 16,7% din PIB pentru acest sector.
    
    
* Cel mai mic număr de medici la 1000 de locuitori
     Ţara noastră are cel mai mic număr de medici la 1000 de locuitori din UE, potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoaie. Astfel, în România erau activi, anul trecut, 43.000 de medici, ceea ce înseamnă că în ţara noastră sunt mai puţin de doi medici la 1000 de locuitori. Media europeană este de 3,6 medici la mia de locuitori.
     Preşedintele CMR a declarat: \"Niciodată din 1957, atunci când medicii au fost eliberaţi, nu a existat un asemenea deficit. În România nu o să vină nimeni, pentru că venitul unui medic rezident este de 200 de euro, al unui specialist 495 de euro iar în UE venitul mediu la rezidenţi este de 1.100 de euro iar un medic specialist câştigă 7800 de euro\". În plus, spitalele din 27 de judeţe funcţionează fără a avea acoperite toate specialităţile.
    
     
* Cea mai mare rată a mortalităţii infantile
     Potrivit unui studiu al organizaţiei Salvaţi Copiii de anul acesta, ţara noastră se află pe primul loc în UE în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile. Institutul Naţional de Statistică (INS) raporta, în anul 2011, 9,4 decese la 1000 de copii născuţi vii, cauza principală fiind naşterile premature. De asemenea, conform unei analize a instituţiei din luna aprilie a acestui an, rata mortalităţii infantile din România este în creştere. O treime dintre aceste decese pot fi prevenite prin dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante şi prin dezvoltarea unor anumite programe pentru mame şi copii.
    
     
* Cele mai multe cazuri de sifilis şi TBC
     Potrivit unor rapoarte publicate în 2012, ţara noastră se află în fruntea UE în ceea ce priveşte numărul cazurilor de sifilis şi de TBC. Astfel, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană la incidenţa sifilisului în rândul populaţiei, potrivit statisticilor realizate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi citate de publicaţia Taifasuri. La nivel naţional sunt înregistraţi anual în jur de 3.200 de bolnavi.
     De asemenea, România este fruntaşă în UE şi la numărul anual de îmbolnăviri de tuberculoză (TBC), cu un total de aproximativ 20.000 de cazuri. În plus, conform unui comunicat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 1.500 de oameni mor în fiecare an din cauza bolii. În 2010, România se situa, la nivel global, pe locul şase, după Kazahstan, Republica Moldova, Georgia, Kirgiystan şi Tadjikistan, conform raportului elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
    
     
* Primii în ceea ce priveşte exportul de prostituate
     La numai trei ani de la integrarea în UE, ţara noastră a "reuşit" să ocupe prima poziţie din Uniune într-un clasament al ţărilor de origine a prostituatelor. Studiul, dat publicităţii în anul 2010, a fost realizat de reţeaua internaţională TAMPEP, formată din mai multe organizaţii nonguvernamentale europene din domeniul reducerii riscurilor de HIV/SIDA.
     Astfel, în urma raportării, a reieşit că 12% dintre prostituate provin din România, în timp ce 9% au spus că vin din Rusia şi 8% din Bulgaria. În ceea ce priveşte răspândirea pe state, româncele ocupă primul loc în Austria, Franţa şi Ungaria.
     La precedenta cercetare, în 2006, ţara noastră ocupa locul trei între statele exportatoare de prostituate, după Rusia şi Ucraina.
     
     
* Ultimii din punct de vedere al nivelului de trai
     Ţara noastră are cel mai scăzut nivel de trai dintre ţările UE, se arată într-un raport al Eurostat, publicat în luna iunie a anului curent. De asemenea, din studiu reiese că nivelul de trai din România, măsurat prin indicele consumului individual real per capita, reprezintă 48% din medie. În plus, conform analizei Eurostat, preţurile alimentelor şi băuturilor nonalcoolice în România reprezintă 67% din media UE. Ambele seturi de date analizate fac referinţă la perioada anului trecut.
     
     
* Ultimul loc în ceea ce priveşte dotarea cu băi a locuinţelor
     Ţara noastră se afla, în 2011, în pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte dotarea cu băi a gospodăriilor. Astfel, 42,5% din populaţie locuieşte în case fără băi, potrivit unui studiu Eurostat. România este urmată în top de ţări precum Bulgaria, Lituania sau Letonia, unde procentul este de 26,2% respectiv 17,2% şi 16,6%. Cercetarea este confirmată şi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, din numărul total de circa 7,3 milioane de locuinţe din România, aproximativ 2,9 milioane nu au băi.
     Conform clasamentului realizat de Eurostat, în 15 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, mai puţin de 1% din populaţie locuieşte în case fără băi utilate complet, printre acestea numărându-se Marea Britanie, Suedia, Spania, Italia sau Franţa. La nivelul întregii Uniuni, doar 3,5% dintre locuitori se află în această situaţie.
    
    
* Ultimul loc la igienă
     Ţara noastră se află pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte igiena. Astfel, peste 20% dintre români nu s-au spălat niciodată pe dinţi, potrivit unui studiu realizat de compania L\'Oreal, în 2012. De asemenea, România stă cel mai prost din UE şi la capitolul bani alocaţi pentru igienă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), românii îşi cheltuiesc 48,5% din bugetul lunar pe mâncare şi băutură, iar pentru igienă şi sănătate doar 4%. Conform Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, un român foloseşte în medie patru săpunuri şi un deodorant pe an.
    
     
* Ultimul loc din punct de vedere al calităţii învăţământului
     Ţara noastră ocupă ultimul loc în ceea ce priveşte calitatea învăţământului, potrivit unui studiu realizat de fundaţia nemţească Bertelsmann Stiftung. Potrivit sursei citate, principala cauză a situaţiei precare din învăţământul românesc o reprezintă desfiinţarea şcolilor profesionale şi a liceelor tehnologice şi vidul legislativ. Media la nivelul Uniunii Europene este de 44,80. În topul clasamentului realizat de organizaţia germană, ţările cu cele mai înalte performanţe sunt Danemarca (75,65), Suedia (71,23) şi Olanda (66,13).
     
     
* Ultimul loc în ceea ce priveşte averea financiară a populaţiei
     Ţara noastră se situează pe poziţia a 42-a din 52 de ţări într-un top al activelor financiare nete acumulate de populaţie, cu o medie de 2.327 euro pe locuitor, potrivit unui raport întocmit de grupul german de asigurări Allianz. Aceasta este cea mai redusă de la nivelul întregii Uniuni Europene. Datele fac referire la averea acumulată, până la sfârşitul anului trecut, de gospodării private în active financiare.
     Astfel, în România, activele financiare nete au crescut cu 0,6% anul trecut, cel mai slab ritm din Europa Centrală şi de Est.
     În comparaţie cu anul 2001, activele financiare ale gospodăriilor din România au crescut cu 18,2% pe an până în 2012, însă evoluţia după anul 2007 este descendentă, scăderile din anii 2008 şi 2009 nefiind recuperate până la această dată.
    
     
* Cel mai mic salariu din punct de vedere al puterii de cumpărare
     Ţara noastră are cel mai scăzut salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, calculat la paritatea puterii de cumpărare, potrivit datelor de la nivelul lunii iulie făcute publice de Eurostat. Potrivit sursei citate, România este pe penultimul loc în clasamentul salariilor minime în termeni nominali, cu 179 de euro brut pe lună, înaintea Bulgariei, care are 159 de euro brut. Luând în considerare puterea de cumpărare a salariului minim, România cade pe ultimul loc, cu echivalentul a 313 euro pe lună, Bulgaria urcând pe penultimul loc, cu 324 de euro pe lună.
     
     
* Cel mai mic PIB pe cap de locuitor
     România şi Bulgaria au avut în 2012 cel mai mic PIB pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) din Uniunea Europeană, la aproximativ jumătate faţă de media înregistrată în statele membre, potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Oficiului European de Statistică (Eurostat).
     Valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 49% din media Uniunii Europene, similar cu nivelul înregistrat 2011. România ocupă în continuare penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde valoarea PIB/locuitor exprimat în PPS a fost la 47% din media UE.
     
     * Ultimii la autostrăzi
     Ţara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare a infrastructurii autostrăzilor. România deţine cea mai mică reţea de autostrăzi pe cap de locuitor comparativ cu situaţia înregistrată în ţările vecine, asta în condiţiile în care are o suprafaţă de peste 238.000 de kilometri pătraţi şi o populaţie de peste 20 de milioane de locuitori. În Ungaria există o reţea de autostrăzi de peste 1.300 de kilometri, deşi este de aproape două ori şi jumătate mai mică decât România. Ţara noastră are doar 550 de kilometri de autostradă. Dintre aceştia, 400 au fost construiţi după Revoluţie.
     
     
* Ultimul loc în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului
     Numai jumătate dintre românii cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au folosit vreodată un calculator, se arată într-un studiu Eurostat, din anul 2012. De asemenea, studiul arată că media europeană este de 78%, în timp ce România se situează pe penultimul loc, după Bulgaria, ţară în care 55% din populaţia cuprinsă în intervalul de vârstă 16-74 de ani a folosit, cel puţin o dată, un calculator. În acelaşi timp, în Suedia vorbim de un procent de 96%, 94% în Danemarca şi Olanda, 93% în Finlanda şi 91% în Marea Britanie.
     De asemenea, tot pe ultimul loc ne clasăm şi în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, 81% dintre aceştia folosind vreodată calculatorul. Media la nivelul UE este de 96%, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia, Marea Britanie şi Luxemburg având procente de 100%.
    
     
* Cea mai mică speranţă de viaţă din UE
     Românii au cea mai scăzută speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, arată un studiu al Econtext, publicat în luna aprilie a anului trecut. Astfel, femeile românce au o speranţă de viaţă de 77,3 ani, cu mult sub media europeană, care se situează la 81,9 ani. Bărbaţii din România trăiesc în medie 69,6 ani, în comparaţie cu media UE, care este de 75,6 ani.
     Viaţa medie a europenilor se întinde între 73,45 de ani şi 82,2 ani. În plus, vest-europenii trăiesc mai mult decât esticii. Pe ţări, trebuie spus că cel mai mult se trăieşte în Spania. Populaţia Spaniei are o speranţă de viaţă de 82,2 ani.
    
    
* Cei mai puţini obezi din UE
     Ţara noastră avea cel mai mic număr de obezi din Uniunea Europeană între anii 2008 şi 2009, conform unor date publicate de Eurostat în urmă cu doi ani. De cealaltă parte, aproape un sfert dintre britanici suferă de obezitate.
     Astfel, pentru adulţii de peste 18 ani, cea mai mică rată a obezităţii s-a înregistrat, în 2008-2009, în România - 8% pentru femei, 7,6% bărbaţi, urmată de Italia (9,3%, 11,3%), Bulgaria (11,3% şi 11,6%) şi Franţa (12,7% şi 11,7%).
     De cealaltă parte, rata cea mai mare a femeilor obeze se regăseşte în Marea Britanie (23,9%), Malta (21,1%) şi Letonia (20,9%), iar a bărbaţilor în Malta (24,7%), Marea Britanie (22,1%) şi Ungaria (21,4%).
     
     
* Primii la reducerea deficitului bugetar
     Ţara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană la reducerea deficitului bugetar, acesta fiind diminuat cu 2,5 miliarde de euro, a afirmat, în luna ianuarie a anului curent, premierul Victor Ponta. Domnia sa a declarat: "Pentru prima dată după 2007 ne-am încadrat într-o limită de deficit de 3% din PIB, creându-se premisele de ieşire a României din procedura de deficit excesiv".
     
   
* Lista: 


     România faţă în faţă cu U.E.
     - cele mai puţine investiţii în sănătate (OMS, 2013);
     - cele mai puţine cheltuieli pentru servicii medicale private (PMR, 2012);
     - ultimul loc la informatizarea sănătăţii (e-Health/CE, 2013);
     - cel mai mic număr de medici la 1000 de locuitori (CMR, 2012);
     - cea mai mare rată a mortalităţii infantile ("Salvaţi Copiii", 2013);
     - cele mai puţine fonduri destinate cercetării şi dezvoltării medicamentelor (PE, 2011);
     - cele mai multe decese provocate de cancerul uterin (Anadolu Medical center, 2012);
     - cea mai mare incidenţă a sifilisului în rândul populaţiei (CNSCBT, 2012);
     - cele mai multe cazuri de TBC (OMS, 2012);
     - cele mai puţine fonduri alocate pentru bolnavii de inimă (SEC, 2013);
     - ultimul loc în ceea ce priveşte tratarea bolnavilor de hepatită (ELPA, 2013);
     - ultimul loc în ceea ce priveşte bunăstarea copiilor (UNICEF, 2013);
     - cel mai mare consum iraţional de antibiotice (CECBT, 2013);
     - penultimii în ceea ce priveşte numărul donatorilor de sânge (CTSB, 2012);
     - ultimul loc la egalitatea între genuri (EIGE, 2013);
     - cele mai multe adolescente care nasc (RESP, 2011);
     - cele mai multe adolescente care avortează (SECS, 2010);
     - primii în ceea ce priveşte exportul de prostituate (TAMPEP, 2010);
     - primii la traficul de persoane (CE, 2013);
     - cea mai mare rată a abandonului copiilor (UNICEF, 2010);
     - primii în ceea ce priveşte numărul gospodăriilor cu wc în curte (CE, 2013);
     - ultimii în ceea ce priveşte dotarea cu băi a locuinţelor (Eurostat, 2011);
     - ultimul loc în ceea ce priveşte igiena (L'Oreal, 2012);
     - codaşi la folosirea săpunului/pastei de dinţi/deodorantului (L'Oreal, 2012);
     - cea mai mare scădere a populaţiei din UE (INS, 2012);
     - ultimul loc la angajarea persoanelor cu dizabilităţi (CRIP, 2013);
     - cea mai lungă săptămână de lucru (Eurofound, 2011);
     - cele mai puţine zile libere de sărbătorile legale (Eurofound, 2012);
     - penultimii la numărul de zile de concediu plătit (Eurofound, 2012);
     - primii în cazul ţărilor unde ar putea izbucni revolte sociale (Wall Street Journal, 2011);
     - cel mai mic procent din PIB destinat protecţiei sociale (Eurostat, 2012);
     - ultimii în ceea ce priveşte nivelul de trai (Eurostat, 2013);
     - cea mai mare proporţie a copiilor săraci (UNICEF, 2013);
     - ultimii la numărul de cărţi citite pe cap de locuitor (CE, 2013);
     - cel mai mic număr de cărţi vândute (CE, 2013);
     - adolescenţii români sunt ultimii în ceea ce priveşte cititul (CE, 2011);
     - penultimele cele mai mici salarii ale profesorilor (Myeurop, 2011);
     - ultimii în ceea ce priveşte calitatea învăţământului (Bertelsmann Stiftung, 2010);
     - ultimii în ceea ce priveşte fondurile destinate pentru cercetare şi dezvoltare (Eurostat, 2013);
     - cel mai mic număr de angajaţi în cercetare şi dezvoltare (Eurostat, 2013);
     - cel mai mic număr de cinematografe (CSCC, 2009);
     - cea mai mică avere financiară a populaţiei (Allianz, 2013);
     - codaşi în ceea ce priveşte stabilitatea politică, socială şi economică (Fund for Peace, 2012) ;
     -ultimii în ceea ce priveşte lupta anticorupţie (CE, 2013);
     - ultimii la libertatea presei (Freedom House, 2013);
     - administraţiile locale sunt ultimele din UE referitor la serviciile furnizate populaţiei (Eurostat, 2012);
     - ultimii în ceea ce priveşte relaţia cu băncile (GFK, 2012);
     - codaşi la productivitatea resurselor utilizate (DMC, 2012);
     - cele mai puţine exporturi pe cap de locuitor (Eurostat, 2012);
     - ultimii la capitolul economiilor lunare ale populaţiei (IMAS, 2012);
     - primii în topul investigaţiilor legate de fraude cu fonduri europene (TV5, 2012);
     - cel mai mic consum (Adrian Vasilescu, 2013);
     - ultimii la absorbţia fondurilor europene (KPMG, 2011);
     - cel mai mic salariu minim din UE ca putere de cumpărare (Eurostat, 2013);
     - penultimul cel mai mic salariu minim din UE (Eurostat, 2013);
     - primii în topul insolvenţelor (Coface, 2013);
     - primii în ceea ce priveşte TVA-ul necolectat (Le Monde, 2013);
     - primii în ceea ce priveşte creşterea TVA între 2000-2010 (Guvern, 2010);
     - codaşi la competitivitatea în turism (World Economic Forum, 2013);
     - ultimii la cheltuirea fondurilor nerambursabile (KPMG, 2011);
     - cel mai mic randament al producţiei de grâu şi porumb (INS, 2013);
     - în agricultură, suntem locul 5 ca suprafaţă cultivată, dar ocupăm ultimul loc la randament (INS, 2013);
     - codaşi în ceea ce priveşte resursele de apă (CE, 2012);
     - ultimul loc la alfabetizare digitală (Eurostat, 2012);
     - ultimul loc la rata de motorizare (INS, 2013);
     - ultimul loc la capitolul autostrăzi (2013);
     - ultimii la dotarea angajaţilor cu laptopuri, tablete şi smartphone-uri (Eurostat, 2012);
     - ultimul loc la numărul de carduri la 1000 de locuitori (MCX, 2010);
     - ultimul loc la utilizarea regulată a internetului (CE, 2009);
     - românii sunt cei mai multi dintre cei care nu au utilizat vreodată internetul (CE, 2009);
     - ultimul loc în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului (Eurostat, 2012);
     - ultimul loc în ceea ce priveşte companiile care folosesc internetul (Eurostat, 2009);
     - ultimii în ceea ce priveşte accesul la internet (Eurostat, 2012);
     - ultimii în ceea ce priveşte cumpărăturile online (CE, 2012);
     - ultimii privind numărul litrilor de benzină ce pot fi cumpăraţi din salariu (Econtext, 2011);
     - ultimii la reciclarea şi colectarea deşeurilor (ARS, 2013);
     - cele mai multe accidente soldate cu morţi şi răniţi grav din UE (FRAVA, 2009);
     - copiii cu cele mai multe infracţiuni în Italia sunt români (La caramella buona Onlus, 2009);
     - Cea mai scăzută speranţă de viaţă din UE (Econtext, 2012);
     
      
* Pozitive
     - primii la producţia de floarea soarelui (2013);
     - locul 3 ca rată de creştere a PIB-ului (Dorin Căprar, deputat, 2013);
     - cei mai puţini obezi (Eurostat, 2011);
     - fruntaşi în ceea ce priveşte înmatriculările de maşini noi (ACEA, august, 2013);
     - primii în ceea ce priveşte internetul de mare viteză (CE, 2013);
     - cea mai mare creştere a lucrărilor în construcţii (Eurostat, iulie, 2013);
     - primul loc la intenţia antreprenorială (GEM-CE, 2013);
     - în top în ceea ce priveşte creşterea producţiei industriale (Eurostat, iunie, 2013);
     - cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB (autorităţi, 2011);
     - primul loc la reducerea deficitului bugetar (Victor Ponta, ianuarie, 2013). (VLAD PÎRVU)

3 comentarii :

Riddick spunea...

Lucian Boia ("demitizatorul" istoriei României, 2002): "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, pastrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

De-realizarea lumii prin elite false - Mecanismul prin care s-au săvârşit în toate epocile şi pe durate variate aceste devieri au fost şi sunt elitele false, elitele care ascultă şi aduc popoarele la ascultarea răutății. Procesul sub care s-au manifestat asemenea devieri colective a fost numit de antropologi contracultură.

Trădarea elitelor - Astăzi, elita este în plină rejectare a trecutului, în negarea completă a realităţii, și în incapacitatea totală de a oferi o soluție rezonabilă crizei la care a contribuit foarte mult spre a o instala în țară. Să revenim pe scurt asupra acestei trădări, în sensul că elita nu face faţă imensei responsabilităţi cu care este investită.

Conducătorii disonanţi distrug capitalul economic și capitalul intelectual al popoarelor - Revenind la situaţia din România, suntem nevoiţi să sesizăm, de pildă, că atâta vreme cât, în spaţiul comunicării şi al politicilor culturii, partidele sunt folosite ca vehicule pentru ascensiunea unor lideri de opinie disonanţi în raport cu valorile de bază ale poporului român se menţine riscul dezactivării populare faţă de partidele care se vor lăsa astfel folosite. Deocamdată suntem aduşi să constatăm că folosirea partidelor ca vehicule pentru asemenea operaţiuni disonante continuă chiar dacă nu are amploare şi nici regularitate.

Anonim spunea...

In schimb, altii au conducatori ''inteligenti'' !!!
Iata de ce: http://www.mondonews.ro/prostituatele-romance-din-elvetia-obligate-sa-si-intocmeasca-plan-de-afaceri/

Riddick spunea...

În schimb, ăştia supraimpozitează chiriile: până în 2005 impozitul pe chirii era 12%, a venit DA cu cota unică şi a ajuns 16%, acum USL adaugă 5,5% "contribuţii pt sănatate", ajungând astfel aproape dublu - 21,5% !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Corina Creţu, 2013: "În această perioadă de instabilitate economică pronunţată şi în faţa provocărilor demografice, care determină diminuarea populaţiei active şi creşterea ponderii beneficiarilor de pensii, migraţia forţei de muncă este parte a soluţiei pe care suntem datori să o susţinem la nivel mondial. Migraţia legală şi controlată poate aduce beneficii, deopotrivă, pentru ţara de origine şi pentru cea de destinaţie, de la reducerea sărăciei şi decalajelor la creşterea productivităţii."

Postări populare (nu P.P.E. !):