Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

30 octombrie 2014

Severin îl face praf pe Ponta



Cum am mai spus: ori cineva l-a setat pe Ponta pe uzură rapidă, ori tactica folosită de PSD spre a-şi atinge obiectivele electorale intră în contradicţie cu agenda globalist-socialistă la care acelaşi PSD a subscris.

Adrian Severin (CorectPolitics):  

Să punem cărţile duplicităţii pe masa alegătorilor!

[...] Vor fi, desigur, unii care sa spuna ca politica neo-liberala a Guvernului Ponta este buna. Nu aceasta este, insa, problema. Problema este ca dl Ponta procedeaza constant asemenea acelui sofer care semnalizeaza stanga si coteste spre dreapta.

Este un mister de ce PSD accepta sa isi piarda identitatea si sa isi compromita credibilitatea in acest fel. Probabil ca liderii si militantii social-democrati nu mai au nimic de spus intr-un partid in care deciziile nu se mai iau de forurile statutare prin deliberari autentice, tot astfel cum cetatenii nu mai au mare lucru de spus intr-o tara in care un guvern pretins democrat legifereaza prin ordonante peste capul Parlamentului. Dupa disparitia lui Traian Basescu, la alegerile din 2016 PSD va plati scump cei cinci ani de guvernare neo-liberala ca pseudo-partid de stanga. 

Marea intrebare este cum de accepta electoratul sa isi mai incredinteze destinul unuia care una spune si alta face? Problema, deci, nu este felul politicii ci duplicitatea, dublul limbaj. Eu unul, ca om de stanga, prefer sa dau votul unui candidat de dreapta predictibil decat unui candidat de stanga impredictibil; respectiv unui candidat care nu are identitate pentru ca nu are convingeri si care, neavand convingeri, nu se considera obligat cu nimic de promisiunile pe care le face si in consideratia carora cere si obtine voturi.

Social-democratia nu are nimic de a face cu ateismul. (Ateismul militant a fost una dintre trasaturile condamnabile ale dictaturii comuniste.) Ea are, insa, foarte mult de a face cu laicitatea; adica cu echidistanta statului fata de toate confesiunile si credintele. "Ortodoximul militant" (strain traditiilor romanesti) care da un aer grotesc campaniei candidatului social-democrat, de fapt o combinatie de bigotism si erezie, este in acelasi timp o incalcare a principiului laicitatii si o ofensa la adresa credinciosilor de orice rit. Credinciosii se aduna in lacasurile lor de cult spre a se reculege in comuniune in asa fel incat prin rugaciune sa comunice cu Dumnezeul in care cred. Etalarea ostentativa a credintei este condamnata chiar de Evanghelie (in predica de pe munte sau in parabola vamesului si fariselui, printre altele). Nici un credicios autentic nu alearga in aceeasi zi la cinci biserici intrerupand slujbele spre a sterpeli eventuala simpatie de care se bucura sacerdotii in ochii credinciosilor. Aceasta fatarnicie ofensatoare menita a instrumentaliza politic religia este o insulta nu numai pentru membrii diferitelor confesiuni ci si pentru agnostici.

Social-democratia este o ideologie internationalista. Ea nu respinge patriotismul dar este incompatibila cu national-populismul. Ce se poate spune atunci despre un candidat social-democrat la presedintia unei Romanii in recesiune, cu o clasa mijlocie in disolutie, cu o masa de marginalizati in crestere, cu un invatamant tot mai neperformant, cu o asistenta medicala tot mai precara, cu tineri tot mai atrasi de ideea emigrarii, cu batrani tot mai umiliti, care nu gaseste un alt mesaj electoral mai bun decat referirea la "mandria de a fi roman", insotita de motive populare colorate in trei culori? Ce diferenta intre acest tip de mesaj si bancile din parcuri vopsite in rosu, galben si albastru de primarii pasunist-nationalisti ai anilor 1990?

Acest derapaj national-populist nu ar fi, totusi, atat de penibil daca discursul prezidentiabilului in cauza ar include o referire cat de mica si la inadmisibilitatea statutului de teritoriu sub mandat la care a decazut Romania. Mandria de a fi roman, in aceasta varianta populista, exclude, iata, revolta impotriva colonizarii Romaniei si admite umilinta tratarii romanilor drept cetateni de mana a doua ai UE. Lucru acceptat de dl Ponta atunci cand la Bruxelles l-a asigurat pe Presedintele Comisiei Europene ca va executa fara cracnire orice i se va cere, punand in aplicare masuri contrare mandatului cu care romanii il investisera la referendumul si apoi la alegerile parlamentare din 2012. Departe de a fi o caracteristica a social-democratiei, specifica national-populismului este clamarea superioritatii etnice acasa in asociere cu servilismul national in strainatate. Oare nu tot astfel au procedat si legionarii care in numele "revolutiei nationale si morale a tinerimii romane" au lichidat elitele Romaniei (elite a caror absenta s-a simtit ulterior dureros in lupta cu agresiunea bolsevica) in timp ce inchinau linistiti tara dominatiei naziste?

"Schimbarea pana la capat" este o lozinca ambigua. Lasa sperante fara sa spuna nimic despre ce inseamna aceasta. O atare ambiguitate, pe fondul duplicitatii evidentiate anterior, face din ideea "schimbarii" mai mult un autodenunt decat o promisiune. Cei care nu refuza sa inteleaga, pot vedea in ea declararea intentiei ghepardiene ca totul sa fie schimbat pentru ca nimic sa nu se schimbe. In tehnica dublului limbaj schimbarea este acelasi lucru cu continuitatea.

Tocmai in folosul continuitatii regimului dl Ponta prezideaza senin spectacolul acuzarii, condamnarii si incarcerarii, liderilor propriului partid, cu rost si fara rost, cu probe si fara probe, pe drept si pe nedrept. In locul schimbarii sistemului se schimba garda, in loc sa se faca dreptate se fac sacrificii rituale, in loc de solutii se ofera vinovati, in locul demnitatii nationale satisfactia razbunarii, in locul libertatii autentice simbolistica tiranicidului, in locul unei noi religii o noua liturghie. Si nici nu ar putea fi altfel cata vreme pe plan intern cariera prezidentiabilului Victor Ponta este dependenta de sustinerea unui grup oligarhic interesat in schimbarea domniei dar nu in renuntarea la instrumentele de domnie atat de eficace prin care "basismul" si-a dobandit si protejat averile, in timp ce confirmarea externa indispensabila accesului la domnie intr-o tara inchinata, este conditionata de mentinerea mecanismenlor prin care "basismul" a garantat obedienta natiunii si neputinta ei in a se opune exigentelor strainatatii. Un candidat de succes nu este doar ceea ce este el ci si ceea ce fortele care il propulseaza ii permit sa fie. A refuza sa vezi aceasta este o naivitate sinucigasa.

Toti ceilalti candidati, in nota traditionala a democratiei electoraliste, incearca sa para mai buni decat sunt dar nu si altcineva decat sunt. Dl Iohannis vrea sa ne convinga ca buna guvernare a unei tari poate fi asigurata de un marunt politician de provincie, ca arta si mestesugul sunt acelasi lucru (desigur, bine facut) si ca ceea ce s-a nascut din pisica nazista a Grupului etnic german nu mananca neaparat soarecii-natiune mai slabi ci se multumeste cu morcovii speculatiilor imobiliare. Fratii Funar si Vadim Tudor incearca fara ocolisuri sa ne bage in cap ca nu bolnavii mental ci oamenii sanatosi ar trebui internati la balamuc. Potentiala colega de salon cu cei doi inainte pomeniti (sexul nu ar fi o problema), dna Macovei sustine pe fata ca statul nu trebuie sa investeasca in spitale de nebuni ci in puscarii, suficient de incapatoare spre a adaposti o natiune intreaga. Dna Udrea repeta explicit, precum rezulta din afisul sau electoral, ca intr-o Romanie frumoasa dansa este numai buna, buna... Dl Tariceanu insista fara complexe ca Romania poate fi un Monaco al Orientului; adica un fel de principat autonom prin care face afaceri Franta. Dl Melescanu ne demonstreaza cu calm ca este singurul prezidentiabil...de tranzitie. Toti au in spate forte care ii sustin mai mult sau mai putin transparent si toti cauta validare externa. Nici n-ar putea sa fie altfel. Unii ne imping spre vest, altii spre est, altii pe loc, altii deloc.

Unul singur ambitioneaza sa para ce nu este. Dl Victor Ponta vrea sa para ca nu este un Basescu mai tanar. Si poate nici nu este! Cum, insa, ii putem da crezare cand in toate celelalte situatii pe care le putem verifica, a aratat una si s-a intamplat alta?! Ori cand sustinatorii sai sistemici au interese exact opuse declaratiilor sale?!

Daca dl Ponta ar fi spus ca vrea sa fie continuatorul regimului basist as fi avut, poate, o speranta. Mi-as fi zis ca astfel - cum nu a realizat nici un alt proiect promis, de la democratizarea PSD la reforma Constitutiei - sunt sanse mari sa il rateze si pe acesta. Asa insa...

Multi dintre cei care cred (in mod eronat) ca cel ce se opune unui dictator este neaparat democrat, dar mai ales multi dintre prietenii mei loiali idealurilor social-democrate care cred ca este suficient sa-i spui caprei avion pentru ca ea sa zboare, se vor supara pe mine pentru cele scrise aici. Tot asa cum s-au suparat acum zece ani multi dintre aceia care au vazut atunci in Traian Basescu un democrat incoruptibil in timp ce eu il vedeam exact invers. Cei care radeau atunci, astazi plang. Sa nu repetam greseala! Cine plange la urma plange mai bine (sic!).

3 comentarii :

Anonim spunea...

'' Vor fi, desigur, unii care sa spuna ca politica neo-liberala a Guvernului Ponta este buna. Problema este ca dl Ponta procedeaza constant asemenea acelui sofer care semnalizeaza stanga si coteste spre dreapta.
Este un mister de ce PSD accepta sa isi piarda identitatea si sa isi compromita credibilitatea in acest fel.''

Ciobanasul se face ca nu stie faptul ca TOATA ECONOMIA ROMANIEI A FOST DISTRUSA DE ACEST PARTID !
T O A T A !!!
Nici macar aia de la PNL-AT, care aveau toata ziua guara plina de coada ciinelui taiata dintrodata, nu i-ar fi intrecut.
Numai Nastase cit a vindut si distrus si PSD-ul ar fi trebuit sa dispara de pe fata Pamintului.
Oricita scirba ne-a produs epoca basescu, trebuie sa recunoastem ca nu au praduit, cel putin catre straini, cit a facut Nastase in 4 ani.
In plus, acelasi partid A DISTRUS INVATAMINTUL SI CERCETAREA, A DISTRUS AGRICULTURA SI TURISMUL , A DISTRUS TOT.
Ponta va fi GROAZNIC si va fi mai ''imun'' ca basescu fiindca promisiunile lui sint muuuult mai mari catre toate punctele cardinale.
Ziceam ceva ieri despre ''junii de Harvard'' si va asigur ca, in ciuda nadufului cu care am scris, concluziile sint corecte si se aplica intocmai lui Ponta si gastii din jurul lui.
In rest, articolul bate cimpii cu gratie, se vrea pedant si, pe alocuri, devine grobian !
Eu sa fiu in locul lui Funar i-as aminti scribei asteia de ciobanas rusinea ce ne-a produs-o cind, europarlamentar roman fiind el, LUA SPAGA CA ULTIMUL BISNITAR .
Cit despre cercurile care-l trag de sforicele, si-au asigurat prezenta cu suficienti iepurasi in cursa prezidentiala, pentru ca Ponta sa nu se confrunte cu surprise si sa nu mai apuce sa dea ce a promis.
Caci, daca ar deveni presedinte Funar, s-ar mai intimpla ce scriu oamenii astia: http://deveghepatriei.wordpress.com/2014/10/29/verificati-acest-lucru-generalul-coldea-a-mancat-sau-nu-in-restaurant-cu-elan-schwartzenberg-alaturi-de-doi-ofiteri-mossad-stia-sau-nu-ca-elan-urmeaza-sa-plece-din-romania-la-ora-1549/
Traim tragedia de a ne zbate intr-o gaura neagra si numai ebola ne va scoate din ea !!!

Anonim spunea...

Iata de ce trebuie sa dispara PSD !!!
http://www.dantanasa.ro/mediere-americana-12-politicieni-romani-negociaza-cu-udmr-pe-ascuns-autonomia-tinutului-secuiesc-cine-sunt-acestia/#more-19427

Riddick spunea...

Pe Severin îl preocupă soarta PSD-ului, nu a României.

Adrian Severin, 2001: "După ce Europa unită dotată cu o suprastructură politică reprezentativă va lua ființă, România îsi va păstra libertatea de decizie esențială în cadrul sistemului subsidiarității globale care va realiza echilibrul între vechile identități naționale și noua identitate europeană. Momentul de ruptură se va anunța singur: politicienii și elita românească în general vor ști când am depășit cu totul faza în care identitatea politică naționalã nu mai este în nici un fel pusă în cauză si cînd putem deci să investim această identitate în cadrul unui stat federal european".

Adrian Severin, 2008: "Dacă acest proces continuă, Europa va plonja înapoi în feudalism. Formaţiunile statale liliputane care rezultă din dezagregarea complexelor naţionale civice, nefiind apte a juca un rol semnificativ în reglarea echilibrului de forţe care circumscrie dinamica ordinii mondiale, vor fi obligate să renunţe la democraţia internă, unica soluţie pentru garantarea securităţii individuale fiind încredinţarea destinului personal în mâna potentaţilor locali. Statele europene se pot salva doar în cadrul unei federaţii de naţiuni civice, sub forma cărămizilor alcătuind edificiul unei democraţii transnaţionale, al unei naţiuni cosmopolite europene. Geografia fizică, cea culturală şi cea politică se vor reconcilia astfel reconciliind securitatea individuală şi colectivă, naţională (culturală) şi geostrategică (internaţională). "Demosul" nu înseamnă popor în sens etnic, ci o comunitate de persoane unite în promovarea unui proiect comun rezultat din dezbaterea publică organizată într-un spaţiu comun. Negarea dreptului la existenţă a "demosului" european echivalează astăzi cu sinuciderea statelor-naţiune. Între europenizare şi feudalizare, naţiunile europene au o singură ieşire: Statele Unite ale Europei''.

Adrian Severin, 2010: "Nu mă ascund şi voi repeta mereu această formulă, a Statelor Unite ale Europei, pentru că este singura şansă pe care o avem. Obiectiv vorbind, printre susţinătorii acesteia trebuie să se numere şi România. În general, ţările noi membre, care aparţin Europei Centrale şi de Est, sunt primele interesate în Europa federală".

http://riddickro.blogspot.ro/p/insectar.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):