Sorin Frunzăverde și-a făcut stat în România

ZIUAnews:

ZIUAnews vă prezintă în exclusivitate statutul Comunității de Avere din Caransebeș a fostului Regiment Confiniar Româno-Bănățean nr. 13, entitate reinventată de Sorin Frunzăverde pentru a obține secesiunea Banatului față de România • Fostul ministru al Apărării se face vinovat de acte de trădare națională și ar trebui închis, mai ales pentru modul în care a acționat ani de zile în vederea constituirii proprietății acestei ficțiuni economico-financiare • Așa se explică, în contextul regionalizării, de ce Sorin Frunzăverde l-a acuzat pe Traian Băsescu că-l spionează și că în România există poliție politică, când, de fapt, autoritățile statului verificau modul în care sute de mii de hectare din județele Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți și Hunedoara treceau în posesia Comunității de Avere • Zeci de judecători au consfințit dreptul de proprietate al unor așa-ziși urmași ai grănicerilor Imperiului Austro-Ungar • Unul dintre judecătorii Tribunalului Caraș-Severin a legalizat un statut în care această Comunitate de Avere interzice relațiile cu statul român, altele decât cele diplomatice, interzice membrilor comunității drepturile constituționale și înființează propria forță armată

În urmă cu 13 ani, Sorin Frunzăverde a ticluit un plan de separare a Banatului de România, împreună cu mai mulți lideri politici locali. Deși pare incredibil în secolul XXI, fostul ministru al Apărării a invocat drept temei juridic decretul imperial austro-ungar, din anul 1871, care înființa un regiment de grăniceri, pentru apărarea frontierelor de sud-vest. În anul 2013, Frunzăverde și acoliții săi au deja sute de mii de hectare de teren revendicate în numele foștilor membri ai Regimentului 13 Grăniceri Imperial. Județele Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinți sunt, în acest moment, controlate financiar de această entitate juridică, fiind exclusă „orice imixtiune" a statului român. Într-o Europă a anului 2013, Sorin Frunzăverde dorește înființarea unei enclave și a unui sistem totalitar, bazat pe o așa-zisă „forță publică" și pe administrarea în comun a proprietăților.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin a beneficiat de sprijinul oamenilor politici marcanți și al justiției, dar și de tăcerea serviciilor specializate în culegerea de informații. Singurul care l-a acuzat în mod direct pe Frunzăverde de „combinație juridică" referitoare la Comunitatea de Avere a fost senatorul de Prahova Antonie Iorgovan, acesta sugerând că boala incurabilă de care suferea a fost provocată intenționat de o „mână criminală", ca un răspuns la pozițiile pe care le-a adoptat. În anul 2000, un judecător de la Tribunalul Caraș-Severin a avizat ca legală modificarea statutului Comunității de Avere, deși acesta nu recunoaște statul român ca autoritate, imită și încearcă să substituie instituțiile acestuia. Parte din membrii fondatori ai Comunității de Avere sunt politicieni locali, apropiați de Frunzăverde.

Prevederi totalitare în statut

Statutul Comunității de Avere din Caransebeș, care revendică 92 de localități din patru județe ale țării, prevede că asociația este înființată „pentru conservarea și administrarea în indiviziune și potrivit prezentului statut a tuturor pădurilor, munților, a celorlalte imobile de orice natură și a tuturor drepturilor legate de acestea, care, în baza Decretului Imperial din 8 iunie 1871, cu ocazia segregării, au fost date în proprietate și posesiune comună a tuturor familiilor, care la acea dată trăiau în legătură de comuniune familiară și au îndeplinit serviciul militar în fostul Regiment Confiniar Româno-Bănățean, și ai descendenților acelor familii, precum și a întregii averi mobile și imobile, dobândită până azi și care se va dobândi în viitor".

Scopul declarat de asociație, acela de „administra, conserva și dezvolta această avere, de a ajuta urmașii << grănicerilor >> coproprietari acordându-le lemn pe picior, cantități fixe de lemn de foc și lemn de construcție, în cantitatea necesară gospodăriei proprii cu preț redus", a fost precedat de sute de acțiuni în revendicarea a zeci, chiar sute de mii de hectare. Instanțele din Caraș-Severin, Timiș, Hunedoara și Mehedinți au dat, în mod surprinzător, câștig de cauză reclamanților, dispunând reîmproprietărirea acestora, în pofida inexistenței documentelor justificative.

Drepturile constituționale, interzise

Dreptul de proprietate, garantat în Constituția României, este negat prin statutul Comunității de Avere, declarat legal, în anul 2000, de un judecător din Caraș-Severin. Articolul 7 din statut prevede următoarele: „cetățenii urmași ai << grănicerilor >> coproprietari nu își pot executa dreptul de proprietate sau posesie direct și individual, ci numai prin reprezentanții aleși și constituiți în adunarea generală. (Art. 6) Dacă calitatea de urmaș de << grănicer >> coproprietar a cuiva este contestată de oricare dintre urmașii << grănicerilor >> coproprietari, adunarea generală este chemată a decide, potrivit regulilor stabilite în acest statut".

Nu numai dreptul de proprietate le este negat, ci și cel de liberă folosință a imobilului: „președintele Comunității de Avere, totodată și președintele Consiliului de Administrație, îndrumă, supraveghează și controlează în permanență gospodăria comunității". Consiliul de Administrație „încheie contracte de arendări, închirieri de cariere, autorizații de vânat, permise de pescuit și învoieli de pășunat etc, încheie contracte privitoare la pădurile vândute pe suprafață, în baza aprobării prealabile a adunării generale, organizează licitații în interesul instituției". Deși, potrivit legilor românești, dreptul de a fi ales și de a alege poate fi interzis doar printr-o hotărâre judecătorească de condamnare la o pedeapsă de cel puțin doi ani de închisoare, articolul 59 din statut prevede că „membrii consiliului de administrație și funcționarii nu au dreptul de a deține funcții publice și politice".

Autoritatea statului, exclusă de Comunitate

Dovada faptului că, prin statut, este constituită, în fapt, o țară, este excluderea controlului autorităților statului român și aplicării legilor naționale pentru cele patru județe, crearea de „organe administrativ-executive" identice până la denumire cu cele ale statului român, regularizarea statutului funcționarilor Comunității de Avere și instituirea unui sistem de pensii propriu.

Articolul 79 din statut prevede: „averea Comunității de avere este și rămâne proprietatea privată a tuturor urmașilor << grănicerilor >> coproprietari, care se administrează exclusiv de către aceștia, prin organele instituite de prezentul statut, cu excluderea oricărei imixtiuni din partea statului sau a autorităților constituite. Statul are drept de control și supraveghere asupra actelor Comunității de Avere numai în măsura necesară, spre a împiedica încălcarea legilor țării, a prezentului Statut, a regulamentelor în vigoare ale Comunității de Avere și a pune la adăpost Comunitatea de abuzurile administratorilor acesteia". Cu alte cuvinte, autoritatea statului este limitată la a apăra membrii Comunității de abuzurile conducerii acesteia, nu de a verifica modalitatea în care aceștia respectă legile României. Modalitatea prin care statul își poate exercita autoritatea e de asemenea impusă prin statut, la fel și atribuțiile ce îi revin. Articolul 80 prevede: „Dreptul de control și supraveghere al statului se va face printr-un delegat al Autorității Publice Centrale ce răspunde de silvicultură, potrivit legilor în vigoare". Una dintre atribuțiile reprezentantului statului în Comunitatea de Avere este de a comunica Autorității Centrale orice hotărâri contrare legilor țării, statutului sau regulamentelor în vigoare ale Comunității de Avere, dar, dacă autoritatea sesizată nu emite o opinie în termen de 30 de zile, hotărârea Comunității de Avere, chiar ilegală, „devine executorie".

Cât privește puterea pe care o are reprezentantul statului în Comunitatea de Avere, acesta „asistă la ședințele Adunării Generale când va crede de cuviință, fără însă a avea dreptul de a lua cuvântul".

Instituțiile statului român au fost substituite, prin statut, cu instituții proprii. Direcția silvică este una dintre instituțiile Comunității de Avere, care „funcționează ca organ administrativ-executiv, având în subordinea sa toate serviciile centrale și exterioare", iar angajații acestei Direcții formează corpul funcționarilor Comunității de Avere, ce funcționează după principiile stabilității forței de muncă și a unei retribuiri a personalului silvic „cel puțin egală cu cea a funcționarilor de stat de aceeași categorie și potrivită cu pregătirea și însărcinările date pentru celelalte categorii de funcționari". Regulamentul de funcționare a Direcției Silvice face referire și la „regulile de încadrare la pensii a funcționarilor și membrilor familiilor lor, precum și rânduielile de incompatibilitate și demnitate".

Poliție și Armată proprii

„Statul" intitulat Comunitatea de Avere și-a prevăzut în statut și organe administrativ-elective și o „reprezentantă supremă", Adunarea Generală, cu trăsături similare Parlamentului României. Diferența constă în sistemul de vot, statutul prevăzând un reprezentant/un vot pe fiecare 1.000 de hectare, și în dreptul de veto pe care îl are președintele Adunării. Desfășurarea alegerilor este supravegheată de un președinte al biroului electoral. Atribuțiile președintelui Adunării sunt: „a veghea la siguranța interioară a Adunării, a păstra ordinea în adunare, a priveghea asupra strictei respectări a statutului și a regulamentelor în vigoare (...) și a interzice orice discuție asupra obiectivelor care nu sunt trecute în ordinea de zi, în afară de cazul dacă Adunarea Generală admite discuția".

Comunitatea de Avere și-a înființat organe însărcinate cu asigurarea ordinii publice, similare Poliției naționale sau chiar Armatei. „Președintele, în interesul bunului mers al Adunării Generale poate face apel la asistența forței publice (...) Președintele biroului electoral, pentru a asigura bunul mers al alegerilor, poate face apel și la forța publică". ZIUAnews solicită organelor abilitate, în speță, Parchetului General, Curții Constituționale, Administrației Prezidențiale și Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze acest caz de o gravitate nemaiîntâlnită și să ia măsurile legale pentru a garanta unitatea și indivizibilitatea statului român.

Statul lui Frunzăverde - Regiunea Vest

În proiectul de regionalizare a României, teritoriul regiunii Vest corespunde cu județele din Comunitatea de Avere din Caransebeș: Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara. Președintele în exercițiu al Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest, Sorin Frunzăverde, a declarat, luni, că este natural ca județul Mehedinți să facă parte din regiunea Vest, în contextul în care Hunedoara ar fi alipită județelor Alba și Sibiu. Cu alte cuvinte, cel puțin trei din patru județe care alcătuiesc Comunitatea de Avere ar urma să facă parte dintr-o regiune controlată neoficial de Frunzăverde. Varianta a fost deja confirmată de senatorul liberal de Timiș, Ardelean Ben-Oni, care a precizat: „Indiscutabil Timișoara va fi capitala regiunii, indiscutabil regiunea va avea un președinte puternic care va fi din PNL (...) Sorin Frunzăverde este o opțiune viabilă (...) decizia se va lua în forurile partidului".

Populația celor patru județe depășește 1,5 milioane de oameni, dintre care mulți se află deja pe listele electorale ale Comunității de Avere din Caransebeș.

Filat de servicii, Frunzăverde s-a refugiat la PNL

Frunzăverde a plecat din PDL în martie 2012, direct în funcție de conducere la PNL, acuzând transformarea statului român într-unul polițienesc: „Ne e frică să mai vorbim la telefon şi chiar între noi, ne e frică să nu fim ascultaţi ambiental". Ce nu a spus Frunzăverde este că se afla deja în atenția serviciilor abilitate, tocmai din cauza planului de a-și înființa o țară. De-a lungul timpului, mai precis din 1996 și până în prezent, Frunzăverde a fost pe rând, ministrul Apărării Naționale, președinte al Consiliului Județean, deputat de Caraș-Severin și, printre toate aceste funcții, a reușit să devină indispensabil oricărui om politic cu aspirații înalte. ZIUAnews a încercat să îl contacteze telefonic pe Sorin Frunzăverde, însă acesta a refuzat să răspundă la întrebări.

Iorgovan: Frunzăverde nu e străin de această combinație juridică

Senatorul PSD de Prahova Antonie Iorgovan, cerea, în 2007, stoparea procesului de atribuire de titluri de proprietate către Comunitatea de Avere, în opinia reputatului jurist aceasta fiind o „ficțiune juridică care orbitează în jurul unor interese valorând miliarde de euro", niciunul dintre membrii Comunității neavând, în opinia lui Iorgovan, nicio legătură cu foștii „grăniceri". Iorgovan îl acuza direct pe Frunzăverde că este artizanul întregii afaceri: „Să nu-și imagineze cineva că domnul Sorin Frunzăverde este străin de toată această combinație juridică. Ar însemna să fim niște naivi". Fostul senator a susținut că a fost amenințat de membri ai Comunității de Avere, sugerând, totodată, că boala de care suferea și care, până la urmă, s-a dovedit fatală, ar fi putut fi provocată de o iradiere produsă în țară de o mână criminală, ca un răspuns la pozițiile pe care le-a adoptat.

• Revizuirea Constituţiei: atac împotriva României!