Cum pot fi identificaţi complicii ocupantului: deviază atenţia de la agenţii străini ajunşi la butoane în România, la ţinte secundare pe care le numesc "statul mafiot", "sistemul băsist", "corupţia generalizată".

20 iunie 2013

Soarta CFR-urilor s-a decis odată cu "restructurarea" SNCFR din 1998



Să vinzi pe un bacşiş de 200 şi ceva de milioane (fie ele şi în euro) active de importanţa CFR Marfă... 

"Walking back the cat":

2001:

Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa - CFR Marfa SA a fost scoasa din lista companiilor de stat vizate pentru restructurare si privatizare prin intermediul programului PSAL 2, aflat in curs de negociere cu Banca Mondiala, urmind sa fie cuprinsa intr-un program special care va fi derulat cu asistenta aceleiasi institutii financiare, a anuntat, vineri, Miron Mitrea, ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Mitrea a spus ca excluderea CFR Marfa din programul PSAL 2 a fost decisa ca urmare a "specificitatii" acestei activitati, iar privatizarea societatii trebuie tratata diferit fata de cea gindita pentru intreprinderile din alte domenii ale economiei. "Aceste argumente au fost acceptate de reprezentantii Bancii Mondiale", a mentionat ministrul. Decizia este de natura sa surprinda, in conditiile in care respectiva societate se anunta drept una dintre privatizarile majore realizabile prin PSAL 2. Mentinerea CFR Marfa sub observatia statului poate fi explicata prin faptul ca aceasta este inca asezata pe cvasitotalitatea pietei de transport feroviar de marfa, concurenta sa fiind reprezentata in principal de transportul rutier si mai putin de operatori feroviari privati recent intrati in domeniu. In plus, dintre cele cinci societati feroviare rezultate in urma reorganizarii fostei regii SNCFR, CFR Marfa este singura care obtine un profit substantial, in crestere de la an la an, dupa cum indica ultimele date bilantiere. Pe de alta parte, ministrul Mitrea a dat asigurari ca Guvernul nu va renunta la privatizarea societatii, dar a lasat sa se inteleaga ca acest proces va fi ghidat si in functie de concluziile unei analize aflate in curs la CFR Marfa, cu finantare de la Banca Mondiala. Analiza este efectuata de o firma americana de consultanta, care va prezenta un raport la sfirsitul lunii septembrie-inceputul lunii octombrie. "CFR Marfa va avea nevoie de o perioada mai mare de timp, iar societatea va intra intr-un program de asistenta speciala. Un program de pregatire pentru privatizare este solutia cea mai buna pentru societate", a subliniat ministrul.



Lucian Isar: CFR Marfă se duce direct în insolvenţă şi lichidare

"Tot ce era imobil valoros a fost transferat: hoteluri, cantine, sali, blocuri de locuinte. Ceea ce i se da domnului Gruia Stoica...aşa...180 sau 18 milioane, nici nu are importanţă, pentru că el a cumparat anterior tot ce era mai bun la CFR Marfa. A cumparat rute, vagoane Ei legitimeaza ceea ce Gruia Stoica a achizitionat de mult", a declarat jurnalistul Petre Niţeanu, vorbind despre patronul Grup Feroviar Român, singura companie rămasă în cursa pentru achiziţionarea CFR Marfă. 

"E o gluma, nu stiu cum au lasat sa se ajunga in acest punct, practic încearca sa forteze mana FMI-ului. Faptul ca apare o astfel de mişcare in activele companiei în intervalul de negociere...e clar ca nu toată lumea a avut aceleasi informatii la momentul zero, e normal ca ceilalti sa afirme ca lucrurile s-au intamplat fara stirea lor", a afirmat analistul Lucian Isar.  

În aceste condiţii jurnaliştii se întreabă ce se mai vinde de fapt din CFR Marfă?  
"Toate activele au fost instrainate, ce sa cumpere? Dumneavoastră stiti ce vinde CFR Marfa acum? Vinde nişte vagoane si locomotive vechi pt ca cel noi au fost luate de Roling Stock adică de acelasi Gruia", a spus jurnalistul Petre Niţeanu.  


Nistorescu (2011, "Ce ascunde campania preşedintelui împotriva regiilor?"):

"Vrând-nevrând, suntem obligaţi să intrăm pe un teritoriu al ipotezelor. În primul rând, o asemenea operaţiune de restructurare-privatizare a unor mari firme de stat a mai existat. S-a numit PSAL II. Acesta a fost chiar programul de îmbunătăţire a mediului de afaceri semnat de prim-ministrul Mugur Isărescu şi coordonat de Traian Băsescu (pe atunci ministru al Transporturilor). De precizat că memorandumul PSAL II ar putea fi considerat un mare pas în ocuparea economică a României. În urma unei asemenea operaţiuni, ţara a cedat pe aproape nimic marile sale "perle" rămase din economia comunistă. Adică Romtelecom, BRD, Petromidia, Sidex, Alprom, Alro şi Petrom! Trebuiau lichidate şi Romgaz şi CONEL, dar marii performeri ai operaţiunii, adică Mugur Isărescu (guvernatorul lipit ca o etichetă pe toate ideile economice trăsnite ale preşedintelui Băsescu) şi ministrul Transporturilor, nu şi-au putut duce planul (sarcina) până la capăt.
A iniţiat Traian Băsescu restructurarea regiilor (adică acest PSAL III, cum ar putea fi denumit noul capitol privind restructurarea iniţiată cu elan de contabil), aşa cum a afirmat luni seara preşedintele cu mândrie la TVR? Iarăşi sunt obligat să spun că nu cred. Operaţiunea din PSAL II, cea semnată de Mugur Isărescu şi coordonată de Traian Băsescu, a însemnat pierderea independenţei energetice şi chiar economice a României. De ce ar continua, după un deceniu, şi cu ultimele valori ale României? În 1999, Traian Băsescu era un vizionar? Bag mâna în foc că nu. Sau el şi actualul guvernator erau doar instrumentele prin care se ducea la bun sfârşit o operaţiune economică şi strategică? Este doar o întâmplare că autorii PSAL II (Traian Băsescu şi Mugur Isărescu) sunt şi autorii îndatorării istorice a României la FMI? Să fie o coincidenţă că "restructurările" din PSAL II continuă astăzi cu regiile decimate şi corupte care au scăpat de memorandumul amintit? Nu cumva aducerea acestora în halul de acum, la gradul de ineficienţă, corupţie şi dependenţă politică, este la rându-i o parte dintr-un plan premergător pentru ca duminică seara Traian Băsescu să ne anunţe tot el soluţia salvatoare? Adică acest PSAL III al devalizării economice cu aparenţă de restructurare?"
*   *   *

Când a inventat Băsescu expresia "sistemul ticăloşit" (mafiot) - când coordona programul PSAL, convenit cu Banca Mondială, pe vremea guvernării CDR-PD-UDMR. Atunci îi demasca în interviuri şi declaraţii ca "antireformişti" sau "mafioţi" pe miniştrii (mai ales de la PNŢCD) care se mai opuneau (cât de cât...) DEZASTRULUI PROGRAMAT.
Băsescu, în 2000: "Se pare ca sistemul mafiot se simte protejat de actualul Guvern."
Băsescu, în 2012: "Chiar dacă nu mai am guvernul meu, agenda mea e continuată prin programul cu FMI."

Un comentariu :

Riddick spunea...

Hai să pun şi linkul grupului de lobby "Societatea Academică Română", pentru completare:

RESURSE SAU RENTE? RISCURI ŞI BENEFICII ALE PRIVATIZĂRII ÎN 2013

 http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2013/03/Resurse-sau-rente.pdf


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Teodor Baconschi, 2011: "România nu a ajuns târziu și din întâmplare în construcția Europei unite, ci a participat încă de la început, prin voci precum Gafencu și Ciorănescu, la gândirea acestui proiect.Totodată, îmi permit să evoc în acest ilustru sediu ideea federalismului european, concept creștin-democrat căzut în desuetudine. Consider că a reînvia astăzi ideea Statelor Unite ale Europei nu este lipsit de importanță, ba chiar de o anumită urgență. Asistăm cu toții nu doar la o criză de creștere sau la o reticenţă a lărgirii Uniunii (enlargement fatigue), ci la o adevărată criză a spiritului european. Criza actuală nu e pur economică sau financiară, ci e o criză a valorilor fondatoare, a viziunii și a identității europene. Mai mult ca oricând, trebuie să evităm riscul revenirii, pe fondul crizei, a discursurilor naționaliste, xenofobe, rasiste. Tentația închiderii în sine e mare. O Europă care se îndoiește de beneficiile euro sau ale spațiului Schengen este deja o Europă în devoluție. Tocmai fiindcă știm că alternativa la partidele populare riscă să fie partidele populiste, dorim să creăm în România o Mișcare Populară cu vocație majoritară, asemănătoare cu UMP în Franța sau PDL în Italia. Europa are nevoie să mențină în guvernele naționale partide populare capabile să răspundă întreitului imperativ al momentului: să reformeze în spiritul responsabilității, să se opună populismului crescând al stângii și al extremei drepte, și să continue construcția europeană. În fine, criza Europei nu are ca soluţie resurgența discursului naționalist și redescoperirea frontierelor, ci determinarea creștin-democraților, a tuturor guvernelor și partidelor afiliate PPE, de a continua până la capăt proiectul Statelor Unite ale Europei, oricât de extrem ar părea acest lucru."


Postări populare (nu P.P.E. !):