De-aia n-are ursu' coadă

Citind azi articolul lui Dragoş Paul Aligică şi articolul de la Madame Blogary, la care se referă primul, nu pot să nu le comentez.

Ambele pleacă de la strategia falimentară a PDL/ARD, care s-a centrat pe relaţia România-UE, România fiind văzută ca partea care primeşte soluţiile furnizate de UE, pe care trebuie să le asimileze şi să le accepte. În platforma ARD pentru alegerile generale 2012 scria explicit: "Sprijinirea ideii întăririi unității politice a Uniunii Europene, inclusiv în punerea bazelor creării Statelor Unite ale Europei (SUE)".

Madame Blogary :

În același timp, ”partida națională”, anti-intervenționistă, e partida condusă de mafioți și securiști, pe care regulile și controlul Occidentului îi deranjează și nu-i lasă să transforme România într-o feudă a mafiei. Ne place să credem că banii europeni rezolvă totul și că îi vor opri pe useliști să scoată România din lumea civilizată.

Se vorbeşte despre "partida naţională", dar noţiunea a fost anexată fraudulos de forţele vechiului sistem. "Reformatorii" au mers pe scheme gen Alianţa Civică şi CDR ("internaţionalismul soft"), facilitând anexarea curentului naţionalist de către internaţionaliştii de stânga (care nu se prezintă în această calitate, ci drept "patrioţi")

Cu cine ar vrea PPE/PDL să se coalizeze în "frontul pro" ?

PDL îşi asumă "fatwa" PPE (apărută după "fatwa" eurosocialiştilor - a nu se colabora cu "formaţiunile de extremă-dreaptă"; de fapt, acest eufemism - extrema dreaptă - este extins la toate forţele naţional-identitare):

"Este nevoie ca Europei să-i fie prezentat un nou plan, care să-i ghideze dezvoltarea viitoare. Trebuie să fie clar pentru toţi că uniunea monetară nu poate supravieţui fără o uniune fiscală, care să ducă spre o integrare mai amplă şi mai largă.

Acest plan trebuie acceptat şi de populaţie. El trebuie explicat clar şi arătat drept o cale de dezvoltare spre o societate liberă şi cu instituţii transparente.

Chestiunea integrării europene va reprezenta tema faţă de care se vor poziţiona partidele politice din Europa în acest început de secol XX. Se vor crea două fronturi: pro şi contra integrării. Este important ca frontul pro să se constituie într-o coaliţie capabilă să învingă actorii contra."

Dragoş Paul Aligică concluzionează într-o notă fatalistă:

Cred ca Partida Nationala "luminata", acea minoritate eterogena dar articulata, intre ai carei purtatori de cuvant ma numaram, a pierdut definitiv si irevocabil in vara lui 2012. Am pierdut pe mana noastra, pe cartea natiunii si a majoritatii.

S-a vazut ca Romania nu are nici elitele, nici majoriatile electorale necesare autoguvernarii responsabile in conditiile civilizatiei democratiei liberale capitaliste. A fost testul suprem. Asta este. Trebuie sa intelegem si sa fim realisti. Mai bine de atat in termeni demografici, culturali si atitudinali nu o sa fim pentru cel putin o generatie sau doua. Mai rau, poate.

Acestea sunt datele problemei si de aici incepem sa reconstruim.

Practic, proiectul nostru national de autoguvernare nationala a fost scos din istorie de evenimente: demografie, cultura, geopolitica, conjunctura, toate au lucrat impotriva lui. Suntem in pozitia de a ne regrupa si regandi lucrurile din temelie. 

Ce ramane? Ramane o identitate de aparat si o minoritate: O comunitate virtuala de cateva milioane legata de o limba si un ideal cultural. Un numar de indivizi care poate ca au vointa, caracterul si putinta sa perpetueze un proiect identitar si de autoguvernare ca forma de autoaparare. O suma de indivizi care aceepta sa se lase legati de un contract social mai special si profund. Atat. E mult, e putin?

Tind sa cred ca este suficient. Sa nu uitam un lucru: minoritatile fac istoria.

Pe scurt, cine vine cu un nou proiect national (unul real, orientat catre viitor, nu poeziile cu buciume, itzari si geto-daci) trebuie sa vina cu ceva care se bazeaza pe realitatea demografica, politica, culturala si intelectuala a Romaniei, nu pe imagini stilizate, iluzii pioase si sperante naive.

Nu mai pot adăuga decât că dreapta trebuie să se reinventeze radical. Cu alţi actori. De citit aceste articole la temă (#1, #2).