Martin Harris, ambasadorul UK la Bucureşti, răspunde în exclusivitate pentru ZF la întrebarea anului: De ce s-a opus Marea Britanie înţelegerilor din UE?

Marea Britanie şi-a exercitat la summitul UE de săptămâna trecută în premieră dreptul de veto, prin intermediul premierului David Cameron, în legătură cu propuneri ale Germaniei şi Franţei de modificare a tratatului UE pentru înăsprirea disciplinei bugetare. Rezultatul a fost că statele UE vor semna un pact pentru o uniune fiscală mai strânsă din care nu va face parte Marea Britanie, iar statul insular s-a izolat şi mai mult, cel puţin pe plan politic, de Europa. Decizia lui Cameron i-a surprins pe liderii UE şi este intens dezbătută de toate canalele media.

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a explicat în exclusivitate pentru Ziarul Financiar motivele pe baza cărora Cameron s-a opus propunerilor franco-germane. "Marea Britanie nu se opune întăririi disciplinei financiare în zona euro. Dimpotrivă, noi dorim ca ţările care folosesc moneda unică să acţioneze împreună pentru a-şi rezolva problemele. Chiar înainte de summitul european de săptămâna trecută, premierul britanic David Cameron a declarat că zona euro are nevoie de protecţie financiară adecvată pentru a preveni fenomenul de contagiune, de recapitalizarea băncilor eu­ropene şi de o soluţie pentru situaţia din Grecia", a declarat oficialul britanic.

El apreciază că, deşi aceste obiective nu au fost atinse, statele din zona euro au făcut progrese.
"Salutăm acest lucru, precum şi acordul de creare a unei uniuni fiscale, care presupune o mai strânsă coordonare a politicilor economice şi fiscale, precum şi sancţiuni automate în cazul încălcării acestora", a afirmat Martin Harris.

Suveranitatea înainte de orice

El a adăugat că Marea Britanie nu va renunţa la acele elemente de suveranitate la care ţările din zona euro trebuie să renunţe pentru a face paşii necesari în direcţia uniunii fiscale.

"Le dorim succes statelor euro în acest proces. Noi am fi fost de acord ca acest lucru să fie introdus în tratatele Uniunii Europene numai dacă ar fi existat o protecţie adecvată pentru Piaţa Unică şi pentru alte interese cheie ale Regatului Unit. Premierul britanic a încercat să obţină un număr limitat de reglementări pentru a preveni discriminarea în interiorul Pieţei Unice şi pentru a confirma acordurile europene ante­rioare referitoare la rolurile şi atribuţiile autorităţilor europene de supra­veghere, astfel încât fiecare stat membru să beneficieze de o politică echitabilă pentru a-şi reglementa sectorul financiar", explică am­basadorul.

În lipsa acestor garanţii, premierul britanic a considerat că este mai bine să nu existe un tratat în alt tratat şi că este de preferat ca zona euro plus ţările non-euro interesate să ajungă la un acord separat, spune el.

"Totodată, dorim să lucrăm împreună cu partenerii noştri din UE în ceea ce priveşte provocarea economică pe termen lung a zonei euro şi a UE. În zona euro, este nevoie ca ţările cu mari deficite comerciale să poată găsi o soluţie la această problemă şi în acelaşi timp să poată funcţiona în aceeaşi piaţă unică în care operează şi state puternice precum Germania", notează Martin Harris. El a sublinat că Marea Britanie va coopera în continuare cu România şi alte state membre pentru o integrare completă a Pieţei Unice în sectorul energetic şi al serviciilor, pentru creşterea competitivităţii pe pieţele europene ale muncii şi pentru deschiderea de noi rute comerciale, urmare a unor eforturi diplo­matice substanţiale ale întregului spaţiu comunitar.

Când Vince Cable, ministrul businessului din UK, a venit în România a spus că România şi Marea Britanie ar trebui să facă o alianţă ca ţări non-euro. Întrebat dacă această alinţă a căzut, având în vedere că România a acceptat noile decizii ale UE, iar Marea Britanie nu, ambasa­dorul a răspuns că Marea Britanie crede în continuare că interesele celor 27 de state membre ale UE trebuie protejate.

"Împreună cu România, vom continua să acţionăm pentru extinderea Pieţei Unice şi întărirea competitivităţii UE faţă de economii emergente precum China, India şi Brazilia. De asemenea, înţelegem preocuparea României de a se asigura că recapitalizarea băncilor europene nu va conduce la o reducere excesivă a expunerii lor în Europa de Est. Cu toţii suntem interesaţi ca problemele din zona euro să fie rezolvate urgent. Pentru succes economic pe termen lung, UE va avea nevoie ca toţi membrii săi să coopereze pentru a garanta că instituţiile noastre comune pot asigura creşterea economică", a afirmat Martin Harris.

La întrebarea cum ar răspunde Marea Britanie la o eventuală acuzaţie că de fapt ar dori implozia monedei euro care poate apărea dacă situaţia se va înrăutăţi, oficialul a subliniat că prioritatea Marii Britanii este o Europă deschisă, dinamică şi competitivă la nivel global.

"Circa 40% din comerţul Regatului Unit este cu zona euro. O criză prelungită a zonei euro ar afecta profund speranţele de creştere şi creare de locuri de muncă în Marea Britanie şi în restul Europei. Astfel, Marea Britanie doreşte ca zona euro să îşi rezolve problemele şi să atingă stabilitatea şi creşterea de care întreaga Europă are nevoie. Aşa cum premierul David Cameron a declarat la Bruxelles săptămâna trecută, sperăm ca statele din zona euro şi celelalte ţări semnatare să înregistreze un succes în noul acord", a mai spus Martin Harris.

http://www.zf.ro/special/martin-harris-ambasadorul-uk-la-bucuresti-raspunde-in-exclusivitate-pentru-zf-la-intrebarea-anului-de-ce-s-a-opus-marea-britanie-intelegerilor-din-ue-9053209