21 decembrie 2011

Ilie Şerbănescu: Titlurile de stat în mâna străinilor - o tragedie


De ce?! Simplu: in Romania, in scopul aservirii grotesti fata de bancile straine, posesorii de bani nu pot imprumuta direct statul, ci trebuie s-o faca doar prin intermediul bancilor (bineinteles straine), astfel incat acestea sa prospere pe seama tuturor. Eventualii posesori isi depun banii in banci si acestea imprumuta guvernul in contul unor titluri de stat, ingrasandu-se fara riscuri, caci acorda dobanzi derizorii la depozite, dar percep dobanzi exorbitante la credite.

De trei ani de cand, in contextul crizei, bancile straine au incetat sa aduca bani de afara pentru finantare locala, acestea prospera in continuare pe seama insidiosului mecanism respectiv, fara grija de a mai credita economia reala, care nu are nimic altceva de facut decat sa se prabuseasca.

Alaturi de imprumuturile de la institutiile financiare internationale (precum FMI, BM, BEI sau BERD), precum si de emisiunile in titluri in valuta pe pietele externe, o componenta importanta a datoriei publice a statului roman este cea in titluri emise in lei. 

Aceasta componenta este destinata atragerii de bani de pe piata interna pentru finantarea deficitului bugetar, respectiv bani disponibili la populatie si la firme bancare sau nebancare.

Ca absolut totul in tara asta - raul, ramul, vorba poetului! - si aceasta componenta a ajuns pe mana strainilor. Oficial, se mentioneaza ca doar vreo 20% din titlurile emise de stat in lei se afla in detinerea unor straini, pentru ca, oficial, straini sunt considerati numai cei nerezidenti.

Dar de fapt inca vreo 60% sunt in detinerea bancilor de pe piata interna, care, stie si Grivei, sunt aproape toate straine, si inca vreo 18% in detinerea unor companii nebancare de pe piata interna care pot fi si ele straine intr-o proportie necomunicata oficial.

Supergrosul se afla in detinerea strainilor, deci la cheremul altora. Al altora, care nu trebuie cumva sa fie rau intentionati pentru a induce vulnerabilitati imense in gestionarea acestei componente a datoriei publice, fiind de ajuns sa aiba interese obiectiv diferentiate spre a face datoria publica a Romaniei complet necontrolabila. Mai ales in perioada masivelor turbulente de pe piete care se profileaza amenintatoare la orizont.

Nici 3% din titlurile de stat in lei nu se afla in detinerea unor persoane fizice romane. Si aceste detineri sunt de fapt la marginea legii, prin intermediere bancara, pentru ca nu exista posibilitatea legala de a se cumpara titluri de stat de catre persoane fizice.

De ce?! Simplu: in Romania, in scopul aservirii grotesti fata de bancile straine, posesorii de bani nu pot imprumuta direct statul, ci trebuie s-o faca doar prin intermediul bancilor (bineinteles straine), astfel incat acestea sa prospere pe seama tuturor. Eventualii posesori isi depun banii in banci si acestea imprumuta guvernul in contul unor titluri de stat, ingrasandu-se fara riscuri, caci acorda dobanzi derizorii la depozite, dar percep dobanzi exorbitante la credite.

De trei ani de cand, in contextul crizei, bancile straine au incetat sa aduca bani de afara pentru finantare locala, acestea prospera in continuare pe seama insidiosului mecanism respectiv, fara grija de a mai credita economia reala, care nu are nimic altceva de facut decat sa se prabuseasca.

Atata doar ca in hora au intrat si banii imprumutati de la FMI, care, in cea mai mare parte, au mers la BNR si BNR i-a pasat bancilor straine din Romania pentru ca acestea sa imprumute statul. Nu exista ungher din biata economie din Romania - si titlurile de stat in lei sunt doar unul dintre unghere - in care tragedia aservirii fata de capitalul strain sa nu faca ravagii!

Exploatarea resurselor, putinele procese industriale, practic toate serviciile publice in frunte cu distributiile de energie, bancile, comertul, toate se afla in mana strainilor. O tragedie nationala fara intoarcere!

Pana si datoria externa a tarii - atentie, datoria externa a Romaniei! - este de fapt a strainilor. Caci in afara de ceea ce statul roman s-a imprumutat in strainatate (si asta valoreaza cam 20 miliarde euro) si de ceea ce BNR a luat de la FMI (inca vreo 9 miliarde euro), restul, adica peste 60 miliarde euro, reprezinta datorie externa privata. Dar, vai, nici a companiilor romanesti (pe care nimeni nu le-a imprumutat din strainatate), nici a populatiei (care nici macar n-a indraznit sa ceara credite din afara tarii), ci pur si simplu a companiilor straine (banci si societati nebancare) care si-au finantat cu bani din strainatate expansiunea in Romania. Fiind angajata din Romania, trece in contul Romaniei.

Iar in 2009, cand, in contextul crizei, capitalul strain a oprit finantarea, a fost pus statul roman sa se imprumute de la FMI pe cheltuiala sa spre a inlocui in piata finantarea straina disparuta. Un alt mod, indirect, de a plati Romania datoria care nu este a ei, ci a strainilor facuta de pe teritorul ei! Tragedie la patrat!

Business24 

>> Cum pot cumpăra persoanele fizice titluri de stat

4 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Si mai aud tot felul de tembeli care spun ca romanii nu muncesc !

Conducerea, clasa politica este de sorginte comunista,identica cu analfabetii care ne conduceau inainte de 89...
Astea sunt sunt lichelele care ne-au adus aici..

Riddick spunea...

Tot ce au făcut şi fac, o fac cu bună-ştiinţă, la ordin, şi contra cost. Numai noi nu vrem să ne trezim.

Simeone spunea...

Chiar și corupția(acei mici găinari) este intreținută tot de ei artificial cu ajutorul justiției, poliției, etc... pentru a nu se putea vedea cum armatele ...crației subjugă țări pe ritmuri oculte fredonate din ce in ce mai des de marionete pregatite din timp.

Crystal Clear spunea...

Corect, asa este ! Orice intreprinzator privat, mic si cinstit e tratat cu condescendeta,haituit, speriat nu numai de "bogatasii" afaceristi cu statul, dar si marionele lor ,gainarii si hotii de buzunare...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: