13 ianuarie 2011

"Argumentele" unui observator "imparţial" al UE



Am mai scris despre situaţia din Coasta de Fildeş: ţara este sub agresiune mediatică şi diplomatică după ce Curtea Constituţională (singura instituţie competentă să se pronunţe asupra legalităţii alegerilor) l-a declarat câştigător pe Laurent Gbagbo (preşedintele în funcţie, care a candidat la un nou mandat) şi nu pe marioneta franceză (şi nu numai) Alassane Ouattara. Scenariul este explicat foarte bine aici.

În revista 22 a apărut un interviu al şefului observatorilor electorali ai UE la alegerile din Coasta de Fildeş din 2010, Cristian Preda, care numai imparţial nu se arată, ci reia toate clişeele propagandistice utilizate împotriva preşedintelui ales, Laurent Gbagbo, şi a actualului guvern ivorian, care rezistă şantajului şi ameninţărilor externe.

Ca să facă "argumentele" mai digerabile publicului din România, europarlamentarul Preda accentuează faptul că Gbagbo "este socialist", şi că "a condus în continuare, după expirarea primului mandat, în 2005" (da, dar ca preşedinte interimar, în condiţiile unui război civil alimentat de Franţa şi de statele vecine din nord, predominant islamice; erau posibile alegeri corecte pe timp de război ?!).  

"Intervenţia" franceză este calificată de Preda drept "cam neinteligentă şi neîndemânatică şi care a generat o mare problemă pentru perceperea Franţei şi, pe cale de consecinţă, a Europei". Adică, este o mare problemă când se află adevărul - trupele franceze au tras în civili neînarmaţi.

Preda spune: "Gbagbo, care spera să câştige din primul tur, a fost nu numai obligat să intre în turul doi, având un avantaj, dar, spre surprinderea multor observatori şi diplomaţi, inclusiv europeni, el a fost înfrânt. Diferenţa la urne a fost semnificativă, de circa 400.000 de voturi. Turul întâi i-a eliminat pe Bédié şi pe alţi 11 candidaţi mărunţi. Competitorii calificaţi în runda finală au acceptat apoi foarte repede să se ţină un al doilea tur".

Dar nu-i tocmai aşa. Realitatea este alta, Comisia Electorală care nu a reuşit elucidarea problemei falsificării voturilor în zonele din nord, ocupate de rebeli, a fost dizolvată, ocupându-se în continuare de alegeri Consiliul Constituţional:

And, from the testimonies of African election observers, accredited by the Independent Electoral Commission, voters were intimated, pro-Gbagbo voters were physically attacked (including cases of murder), and ballots were being supervised, stuffed, and carried by rebel forces, contrary to election rules. The tally-up of the Bandama voting district under the control of the rebellion was a textbook showcase of vote rigging and a well-defined example of where the electoral commission was having problems finding a tally consensus.

The opposition candidate appeared to receive the following votes from this particular electoral map: Katiola (38,416); Bouake (42,070); Beoumi (19,058); Dabakala (34,398); Sakassou (15,656); that is, a would-be total of 149,598.

However, Sangare Moussa, the head of the Bandama voting district, reported a total of 244,471 votes, which means there were 94,873 surplus votes in favor of the opposition candidate Ouattara. When the ballots were closed, all observers and those of the two candidates asserted that the voter turnout was 70 percent. Hours later, the electoral commission put it to 81 percent, a jump of 11 points.


Then, out of 20,073 manual tally-ups of the votes submitted to electronic verification, 2,000 were rejected for over-stating the numbers of voters compared to the registered voters in the districts, and, altogether, the overestimated voters were more than 600,000.
 
Out of the 19 electoral maps, the votes from 15 of them were consolidated, but the commission was having problems consolidating the votes in the remaining four areas under the rebellion’s control, where voting irregularities were observed.
 
In addition to those tally irregularities, the spokesperson of the Independent Electoral Commission, acting without the consensus of (and in spite of the objections of) the Constitutional Council, unilaterally invalidated all the absentee votes from the 28 districts of France (nominally because of fighting among Ivorians in three voting areas in Paris) in both the initial election and the run-off election.
 
These votes, as well as the voting irregularities in the northern region of Cote d’Ivoire, where the African election observers had also documented beatings, killings, intimidation, and women being publicly stripped of their clothing, should have been submitted to the Constitutional Council for review.

Because of all these irregularities, and because the Electoral Commission could not constitutionally proclaim, within the constitutionally prescribed deadline period, the provisional results that were to be validated by the Constitutional Council, its mandate was terminated, leaving the Constitutional Council to handle these matters.

În mesajul de Anul Nou 2010, Gbagbo a explicat situaţia din Coasta de Fildeş.

2 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Din cate am inteles vecinii africani au refuzat sa intervina in Coasta de Fildes

Esti foarte bine documentat si vii cu explicatii, precizari si linkuri.
Felicitari !

Riddick spunea...

Eh... fac şi eu ce pot. :)

A refuzat Ghana, dar e destul de mult, din Ghana urma să pornească atacul.

Acum ar putea veni din nord (Burkina Faso, Mali), dar trecând prin zona controlată de rebeli, nu pot susţine că nu le-ar acorda sprijin. Cu Ghana, la est, nu era problema asta.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: