07 septembrie 2010

Surse din Bundeswehr: democraţia este ameninţată de criza petrolului



Der Spiegel a publicat pe 1 septembrie articolul Military Study Warns of a Potentially Drastic Oil Crisis (Un studiu al forţelor armate avertizează despre o potenţială criză severă a petrolului):

Partea 1 - criza petrolului şi guvernul german

Un studiu efectuat de un think-tank militar german a analizat modul în care "peak oil" (criza petrolului) ar putea schimba economia globală. Proiectul de document intern - scurs pe Internet - prezintă pentru prima dată amănunţit modul în care guvernul german a luat în considerare o criză de energie potenţială.

Termenul "peak oil" este utilizat de către experţii în energie pentru a se referi la un punct în care rezervele globale de petrol trec de apogeul lor şi producţia începe treptat să scadă. Acest lucru ar duce la o criză de aprovizionare permanentă - şi temerea de aceasta poate declanşa turbulenţe pe pieţele materiilor prime şi pe burse.


Problema este atât de explozivă politic încât este remarcabil fie şi numai pentru că o instituţie precum Bundeswehr (armata germană) utilizează termenul "peak oil". Dar studiul militar german care în prezent circulă pe blogosferă  merge chiar mai departe.


Studiul este un produs al departamentului de Analiza Viitorului de la
Bundeswehr Transformation Center, un think-tank însărcinat cu stabilirea unor directive pentru armata germană. Echipa de autori, condusă de locotenent-colonelul Thomas Will, foloseşte un limbaj uneori dramatic, pentru a descrie consecinţele unei epuizări ireversibile a materiilor prime. Acesta avertizează în legătură cu mişcările din balanţa globală de putere, despre formarea de noi relaţii bazate pe interdependenţă, o scădere în importanţă a naţiunilor occidentale industriale, "colapsul total al pieţelor" şi crize grave, politice şi economice.

Studiul, a cărui autenticitate a fost confirmată pentru
Der Spiegel Online de surse din cercurile guvernamentale, nu a fost gândit pentru a fi dat publicităţii. Documentul este declarat a fi în stadiul de proiect şi ar consta exclusiv din avize ştiinţifice, nu a fost editat de Ministerul Apărării şi de alte organisme guvernamentale.

Autorul principal, Will, a refuzat să facă vreun comentariu cu privire la studiu. Rămâne îndoielnic că fie Bundeswehr, fie guvernul german ar fi consimţit să publice documentul în forma sa actuală. Dar studiul arată cât de intens s-a implicat guvernul german în problema epuizării petrolului.


Paralele la activităţile din Marea Britanie


Scurgerea paralelă a unor rapoarte recente din Regatul Unit. Numai săptămâna trecută, ziarul
The Guardian a dezvăluit că departamentul britanic al energiei şi schimbărilor climatice (DECC) deţine documente secrete, care arată că guvernul britanic este mult mai preocupat de o criză de aprovizionare iminentă decât pare să recunoască.
 
Potrivit The Guardian, DECC, Banca Angliei si ministerul britanic al apărării lucrează alături de reprezentanţii industriei ca să dezvolte un plan de criză pentru a face faţă eventualelor diminuări ale aprovizionării cu energie. Anchetele efectuate de aşa-numitele workshop-uri de experţi în criza petrolului din Marea Britanie, au fost observate de către Der Spiegel. Un purtător de cuvant al DECC a încercat să minimalizeze, declarând pentru The Guardian că anchetele au fost "de rutină" şi nu au avut implicaţii politice.

Studiul Bundeswehr nu poate avea consecinţe politice imediate, posibil, dar arată că guvernul german se teme că ar putea apărea rapid deficite.

 
Partea 2: o litanie a disfuncţionalităţilor pieţei

Potrivit raportului german, "există o anumită probabilitate că peak oil va avea loc în jurul anului 2010 şi că impactul asupra securităţii este de aşteptat să se facă simţit în 15 până la 30 de ani mai târziu". Predicţia Bundeswehr este în concordanţă cu cele ale oamenilor de ştiinţă de renume, care cred că producţia mondială de petrol fie a trecut deja de vârf sau va face acest lucru în acest an.


Eşecurile de piaţă şi reacţiile în lanţ internaţionale


Impactul politic şi economic al lui "peak oil" în Germania a fost studiat pentru prima dată în profunzime. Expertul în petrol brut Steffen Bukold a evaluat şi rezumat rezultatele studiului Bundeswehr. Aici este o trecere în revistă a punctelor centrale:

    * Petrolul va determina puterea: Bundeswehr Transformation Center scrie că petrolul va deveni un factor decisiv în determinarea noul peisaj al relaţiilor internaţionale: "importanţa relativă a naţiunilor producătoare de petrol în sistemul internaţional este în creştere. Aceste naţiuni folosesc avantajele care rezultă din aceasta pentru a extinde domeniul de aplicare a politicilor lor interne şi externe şi a se stabili ele însele ca puteri noi regionale sau, în unele cazuri, chiar de nivel mondial."
    * Importanţa crescândă a exportatorilor de petrol: Pentru importatorii de petrol o mai mare concurenţă pentru resurse va însemna o creştere a numărului de naţiuni concurente pentru favorurile naţiunilor producătoare de petrol. Pentru acestea din urmă se deschide o fereastră de oportunitate care poate fi folosită pentru a pune în aplicare obiective politice, economice sau ideologice. Cum această fereastră de timp va fi deschisă doar pentru o perioadă limitată, "acest lucru ar putea duce la o afirmare mai agresivă a intereselor naţionale din partea naţiunilor producătoare de petrol."
    * Politică în loc de piaţă: Bundeswehr Transformation Center se aşteaptă ca o criză de aprovizionare să anuleze liberalizarea pieţei energiei. "Proporţia de petrol tranzacţionat la nivel global, accesibil în mod liber pe piaţa petrolului se va diminua, va fi comercializat prin intermediul contractelor bi-naţionale", precizează studiul. Pe termen lung, studiul arată că piaţa mondială de petrol va urma legile pieţei libere într-un mod limitat. "Acordurile bilaterale, livrările condiţionate şi  parteneriatele privilegiate, cum ar fi cele observate în timpul crizei petrolului din anii 1970, vor veni din nou în prim-plan."
    * Disfuncţionalităţi ale pieţei: Autorii desenează o imagine sumbră a consecinţelor care rezultă dintr-o penurie de petrol. Cum transportul de mărfuri depinde de ţiţei, comerţul internaţional ar putea fi supus la creşteri de taxe colosale. "Criza în furnizarea de bunuri vitale ar putea să apară", de exemplu, în aprovizionarea cu alimente. Petrolul este utilizat în mod direct sau indirect în producerea a 95 la sută din totalul marfurilor industriale. Şocurile preţurilor, prin urmare, ar putea fi văzute în aproape orice industrie şi în toate etapele lanţului de aprovizionare industrial. "Pe termen mediu, sistemul economic mondial şi fiecare economie de piaţă naţională, s-ar prăbuşi."
    * Revenirea la economia planificată: Din moment ce, practic, toate sectoarele economice se bazează foarte mult pe petrol, criza ar putea duce la "prăbuşirea parţială sau totală a pieţelor", spune studiul. "O alternativă ar fi raţionalizarea guvernamentală şi alocarea mărfurilor importante sau stabilirea unor programe de producţie şi alte măsuri coercitive pe termen scurt, pentru a înlocui mecanismele de piaţă în perioade de criză."
    * Reacţie în lanţ globală: "O restructurare a aprovizionării cu petrol nu va fi la fel de posibilă, în toate regiunile, înainte de debutul crizei", spune studiul. "Este posibil ca un număr mare de state să nu fie în măsură să facă investiţiile necesare la timp," sau cu "amplitudine suficientă." Dacă s-ar prăbuşi economiile în anumite regiuni ale lumii, Germania ar putea fi afectată. Germania nu ar scăpa de crizele din alte ţări, pentru că este foarte strâns integrată în economia globală.
    * Criză de legitimitate politică: studiul Bundeswehr ridică, de asemenea, temeri pentru supravieţuirea însăşi a democraţiei. Părţi ale populaţiei ar putea provoca revolte declanşate de criza petrolului, "ca o criză sistemică generală". Acest lucru ar crea "loc pentru ideologii şi alternative extremiste la formele existente de guvernare". Fragmentarea populaţiei afectate este posibilă şi ar putea
duce "în cazuri extreme, la un conflict deschis."

Scenariile prezentate de către
Bundeswehr Transformation Center sunt drastice. Chiar mai explozive din punct de vedere politic, sunt recomandările pentru guvern pe care experţii în energie le-au avansat pe baza acestor scenarii. Ei susţin că "statele dependente de importurile de petrol", vor fi obligate "să arate mai mult pragmatism faţă de statele producătoare de petrol în politica lor externă." Priorităţile politice vor trebui să fie oarecum subordonate, susţin aceştia, preocupării imperative de a asigura aprovizionarea cu energie.

De exemplu: Germania ar trebui să fie mai flexibilă în raport cu obiectivele de politică externă ale Rusiei. Ar trebui, deasemenea, să dea dovadă de reţinere mai multă în politica sa externă faţă de Israel, pentru a evita alienarea naţiunilor arabe producătoare de petrol. Sprijinul necondiţionat pentru Israel şi dreptul acestuia de a exista sunt în prezent o piatră de temelie a politicii externe germane.


Relaţia cu Rusia, în special, este de o importanţă fundamentală pentru accesul german la petrol şi gaze, arată studiul. "Pentru Germania, acest lucru implică o echilibrare între relaţiile stabile şi privilegiate cu Rusia şi sensibilităţile vecinilor (Germaniei) din est." Cu alte cuvinte, Germania, dacă doreşte să garanteze propria securitate energetică, ar trebui să se adapteze la obiectivele politicii externe a Moscovei, chiar dacă aceasta înseamnă riscul deteriorării relaţiilor sale cu Polonia şi alte state din Europa de Est.


Criza de petrol ar avea, deasemenea, consecinţe profunde în abordarea Berlinului faţă de Orientul Mijlociu, potrivit studiului. "O reajustare a politicii Germaniei în Orientul Mijlociu în favoarea unor relaţii mai intense cu ţările producătoare, precum Iran şi Arabia Saudită, care au cele mai mari rezerve convenţionale de petrol din regiune, ar putea pune presiuni asupra relatiilor germano-israeliene, în funcţie de intensitatea schimbării de politică ", scriu autorii.


Când a fost contactat de către
Der Spiegel, Ministerul Apărării a refuzat să comenteze cu privire la studiu.

* * * * * 

The Guardian - Peak oil alarm revealed by secret official talks

Wikipedia - Peak oil

theTrumpet.com - Peak Oil Scares Germany

 


6 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Mie mi se par exagerari periodice menite sa justifice diverse politici discutabile.
Daca chiar este asa o problemaatunci, hai sa ne apucam de implementarea energiilor alternative,care slava Domnului, exista.
Germania poate sa cladeasca centrale nucleare imediat....

Riddick spunea...

La asta m-am gândit şi eu - o scurgere controlată care să convingă opinia publică (germană, în primul rând) de "necesitatea" politicilor comune cu Rusia.

Şi cei de la theTrumpet au cam aceeaşi concluzie.

Englezii au o abordare diferită, cu cercuri de afaceri şi The Bank of England.

Ruşii văd că plusează în problema extrădării teroristului Viktor Bout din Thailanda în SUA, vor sa ofere Thailandei avioane militare contra refuzului extrădării.

Crystal Clear spunea...

E clar cusuta cu ata alba.....
Construiesc caramida cu caramida o situatie de conflict.

Cat de mizerabili sunt !

Crystal Clear spunea...

"Coaliţia negru-galben străluceşte", titrează Der Tagesspiegel, salutând astfel decizia guvernului german, de a prelungi durata de serviciu a celor 17 centrale nucleare germane cu 12 ani, în medie. Executivul revine astfel asupra deciziei guvernului precedent, de a ieşi din era nucleară până în 2022, şi întârziind astfel termenul până la mijlocul secolului."


http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief-cover/332891-lobby-ul-nuclear-castiga-timp

Riddick spunea...

Stânga din Germania (şi din Europa de Vest) a dus o politica deliberată de denuclearizare în anii '70, pentru cresterea dependenţei de gazul şi petrolul din URSS.

SPD şi cu Verzii au votat aberaţiile, când au avut majoritatea în Bundestag.

Crystal Clear spunea...

sa speram ca o sa tot faca centrale nucleare....


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: