"Viitorul Europei - 2030", un crochiu gauche-caviar

În luna iunie 2010, Consiliul UE a făcut public documentul cu titlul Project Europe 2030 – Challenges and Opportunities  (Proiectul Europa 2030 - provocări şi oportunităţi; 57 de pagini în format .pdf).

Documentul a fost întocmit de către "Grupul de reflecţie privind viitorul UE" - Reflection Group on the Future of the EU, grup lansat cu mare tam-tam la Summitul liderilor europeni din decembrie 2007.

Grupul are componenţa: Felipe González Márquez (preşedinte, Spania), Vaira Vike-Freiberga (vicepreşedinte, Letonia), Jorma Ollila (vicepreşedinte, Finlanda), Lykke Friis (Danemarca), Rem Koolhaas (Olanda), Richard Lambert (Marea Britanie), Mario Monti (Italia), Rainer Munz (Austria), Kalypso Nicolaidis (Grecia), Nicole Notat (Franţa), Wolfgang Schuster (Germania) şi Lech Walesa (Polonia). Grupul s-a întrunit lunar, având şi un Secretariat condus de Žiga Turk (Slovenia).

 

Există şi documentul în limba română, PROIECTUL EUROPA 2030 - Provocări şi oportunităţi (58 pagini, format .pdf) cu următoarea structură:

- DIN PARTEA MEMBRILOR GRUPULUI DE REFLECȚIE CĂTRE CONSILIUL EUROPEAN (pag.3)
- UE POATE ALEGE (pag.11)
- REÎNNOIREA MODELUL SOCIAL ȘI ECONOMIC AL EUROPEI (pag.15)
- CREȘTERE ECONOMICĂ PRIN CUNOAȘTERE: RESPONSABILIZAREA INDIVIDULUI (pag.21)
- PROVOCAREA DEMOGRAFICĂ: ÎMBĂTRÂNIREA, MIGRAȚIA ȘI INTEGRAREA (pag.25)
- ENERGIA ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE: O NOUĂ REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ (pag.31)
- SECURITATEA EXTERNĂ ȘI INTERNĂ: ETERNA PROVOCARE (pag.37)
- EUROPA ÎN LUME: TRANSFORMAREA ÎNTR-UN ACTOR ASERTORIC (pag.43)
- UE ȘI CETĂȚENII SĂI (pag.47)
- DEZVOLTAREA PE BAZA PUNCTELOR-FORTE ALE UE ( pag.51)
- MULȚUMIRI (pag.53)

Preambulul din primele pagini are un apel mobilizator:

"Toți membrii acestuia [ai grupului] sunt de acord asupra unei chestiuni fundamentale: Europa se află în acest moment într-un punct de cotitură al istoriei sale. Vom putea depăși provocările care ne așteaptă în viitor numai dacă toți - politicieni, cetățeni, angajatori și angajați - reușim să ne reunim în vederea unui nou scop comun, definit de necesitățile epocii actuale".

Apoi:

"Liderii UE trebuie să adopte în continuare măsuri pentru a depăși actuala criză, dar acestea trebuie să fie legate de reformele pe termen mediu și lung de care Uniunea are nevoie. Vorbim despre Uniune datorită pieței noastre unice, monedei noastre unice și pactului nostru de stabilitate și de creștere, ceea ce înseamnă că suntem interdependenți.
Europenii trebuie să abordeze criza împreună sau să asiste rând pe rând la eșecul inițiativelor noastre". - pag.4

"Liderii UE"... probabil trebuie să citim "liderii din statele UE"; scăpare perfect previzibilă, dacă conştientizăm scopul "proiectului".

"Consolidarea guvernanței economice în UE este imperios necesară pentru a evita șocurile asimetrice care derivă din coexistența uniunii noastre monetare și a pieței noastre unice cu politicile economice divergente. Originile acestei crize au avut prea puțin de-a face cu moneda euro și cu pactul de stabilitate și de creștere, dar aceste mecanisme nu au fost suficiente pentru a asigura convergența economică pe timpul crizei. UE trebuie să găsească soluții la dezechilibrele existente între statele membre, analizând și corectând pierderile la nivelul competitivității reflectate în balanța de plăți și în deficitele de cont curent.
Aceste chestiuni trebuie să fie incluse printre criteriile de convergență ale Uniunii și este necesar un instrument de asigurare a stabilității monetare pentru a răspunde crizelor neprevăzute". - pag.4-5

Booon... deci, euro e sănătos-tun, şi nesănătoşi sunt doar ăia care avertizează împotriva dictaturii UE.

Vaclav Klaus are părerea sa despre criză ("Neosocialismul ameninţă Europa"): "Sunt convins că actuala criză nu este rezultatul unui eșec al pieței ori al vreunei deficiențe inerente a capitalismului. Este un eșec al guvernelor, rezultat din ambițiile grandomane de a controla un sistem atât de complex precum societatea și economia."

"Dacă UE dorește să evite repetarea crizei, aceasta trebuie să introducă urgent reforme în funcționarea și supravegherea instituțiilor noastre financiare. În prezent, acele instituții financiare au schimbat doar câteva dintre practicile care au dus la criză, cu excepția reducerii semnificative a împrumuturilor acordate. Ar fi de dorit ca aceste reforme să fie coordonate între membrii G20, dar până la realizarea acestui lucru, UE trebuie să își dezvolte propriile norme și mecanisme de reglementare pentru control și supraveghere.
Cetățenii noștri nu vor tolera pur și simplu o altă operație de salvare de amploarea celei la care am asistat.

Privind spre orizontul anului 2030, europenii vor avea nevoie de o economie socială de piață durabilă și extrem de competitivă pentru a menține coeziunea socială și pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice".- pag.5

Să se introducă urgent reforme, adică "Toată puterea în mâna EuroSovietelor!"; "Trăiască lupta pentru pac... ăăă, împotriva schimbărilor climatice !"

Luptă mare:

"UE trebuie să fie în continuare un lider în lupta împotriva schimbărilor climatice. Însă pentru a fi mai eficientă și mai relevantă în ordinea mondială emergentă, aceasta trebuie să evite repetarea erorilor pe care le-am făcut la Copenhaga. Va fi necesară elaborarea unei strategii cu adevărat comune care ne-ar permite să ne apărăm mai bine interesele".- pag.6

Adică: "Noi [europeiştii] o ţinem langa cu aiurelile, ce dacă s-a dovedit că este vorba de o escrocherie toata mişcarea asta împotriva schimbărilor climatice !"

Intrăm mai adânc în subiect, odată cu primul capitol propriu-zis:

UE POATE ALEGE - pag.11

"Alegerea este clară pentru UE: reformă sau declin"

"Multe dintre aceste evoluții au fost accelerate de actuala criză economică și financiară, cea mai gravă criză de acest gen după Marea Depresie, iar UE va avea nevoie de câțiva ani pentru a se redresa pe deplin. Criza a scos în evidență deficiențele structurale care afectează cea mai mare parte a economiei europene: o productivitate mai scăzută, șomaj structural, flexibilitatea inadecvată a pieței forței de muncă, competențe vetuste și creștere economică slabă".- pag.13

Deci, nu UE are o criză internă inerentă, ci asistăm la efectele crizei globale asupra "mecanismului perfect" numit UE.

REÎNNOIREA MODELUL SOCIAL ȘI ECONOMIC AL EUROPEI - pag.15

"Comunitatea Europeană se întemeiază pe un model economic și social distinct, menționat în Tratatul de la Lisabona drept „economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate”.

Gradul "ridicat" nu merge cu "socială" nicicum. O vedem zi de zi, cu ochiul liber.

"Cu toate acestea, date fiind noile presiuni interne și globale, modelul respectiv trebuie redefinit și adaptat la un context aflat în schimbare. În ultimele două decenii, potențialul UE de a genera creștere economică și locuri de muncă și, în consecință, de a îmbunătăți standardele de viață, a rămas în urma potențialului principalilor săi parteneri comerciali. Cu toate că unele dintrestatele sale membre au reușit să iasă din acest tipar, în general,situația continuă în prezent. Criza economică și financiară actuală a scos în evidență deficiențele structurale de la baza economiei europene, acționând ca un semnal de alarmă.

Confruntată cu competitivitatea tot mai ridicată a economiilor emergente și dezvoltate, UE trebuie să inițieze un program de reforme nou și ambițios, care să vizeze consolidarea eficienței economice.

În același timp, consensul existent cu privire la model depinde de menținerea în continuare a echilibrului între dimensiunea socială și dimensiunea de piață ale acestuia. Acest echilibru a fost perturbat în timp, pe măsură ce au crescut inegalitățile sociale. Pentru unii cetățeni ai UE excluziunea socială și condițiile precare de muncă reprezintă în continuare o realitate. Încetarea reformelor economice nu reprezintă răspunsul la această problemă. Dimpotrivă, accentul reînnoit asupra creșterii eficienței economice trebuie însoțit de noi politici sociale. Cu alte cuvinte, viabilitatea modelului economic și social al Europei va depinde de capacitatea noastră de a restabili un echilibru dinamic între dimensiunea economică, socială și de mediu a dezvoltării".- pag.16

Adică: "Ne scot de pe pieţele internaţionale americanii şi asiaticii, dar noi avem propriul model socio-economic perfect, cum naiba de ne-o iau ăia înainte ?"

"Guvernanța economică consolidată: în interesul stabilității și al convergenței"

"Aceste eforturi de convergență ar trebui să se bazeze pe următoarele măsuri:
– încredințarea inițiativei în domeniul coordonării economice Consiliului European, respectând totodată rolul Comisiei și în strânsă colaborare cu Parlamentul European, cu Comisia și cu alte instituții economice relevante; consolidarea și extinderea responsabilităților de coordonare ale Eurogrupului în ceea ce privește gestionarea uniunii monetare atât pe plan intern cât și pe plan extern;
– consolidarea procedurilor de supraveghere a bugetelor naționale pentru a asigura atât transparența, cât și sustenabilitatea finanțelor publice; încurajarea statelor membre să își armonizeze procedurile bugetare și calendarele;
– consolidarea coordonării macroeconomice prin extinderea acesteia asupra datoriei private, asupra balanței de plăți și, la modul mai general, asupra condițiilor de garantare a competitivității; sporirea credibilității bugetare generale prin crearea unui instrument financiar comun destinat combaterii crizelor neașteptate și a șocurilor asimetrice, ținând seama, în același timp, de riscul „hazardului moral”;
– consolidarea funcționării și a supravegherii instituțiilor financiare pentru a contrabalansa efectul de levier și asumarea riscurilor în mod excesiv.
– sporirea efortului UE în materie de investiții prin definirea unui obiectiv de creștere pentru componenta de investiții a cheltuielilor publice ale statelor membre; creșterea resurselor Băncii Europene de Investiții și ale Fondului european de investiții; și adaptarea cadrului european de reglementare pentru a atrage mai mulți investitori pe termen lung și pentru a favoriza prudența bancară care să acorde prioritate necesităților economiei reale".- pag.19

Adică, pe scurt: " Intraţi în Colectivă !"; "Libertatea ca necesitate înţeleasă".

"Evitarea capcanelor Strategiei de la Lisabona" ("Ce facem cu euroscepticii care mai guverneaza prin unele state ?")

"Dacă UE dorește cu adevărat o reformă, aceasta trebuie să își ajusteze în mod corespunzător resursele și structurile deguvernanță. Această lecție a fost desprinsă din experiențaacumulată cu „Strategia de la Lisabona”, al cărei angajament de a consolida competitivitatea europeană a fost subminat de mecanismele de punere în aplicare neadecvate. Mai ales, legătura dintre orientările comune stabilite la nivelul Comunității și punerea lor în aplicare la nivel național, în conformitate cu
repartizarea internă a puterii în cadrul fiecărei țări, ar trebui consolidată printr-un mecanism eficient de presiune inter pares (jena de a fi arătat cu degetul), precum și prin stimulente pozitive, de natură financiară și de altă natură. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, procedurile de evaluare ar trebui să se concentreze mai mult asupra rezultatelor decât asupra datelor inițiale sau a proceselor.

Aspectele sus-menționate trebuie însoțite de o utilizare mai coerentă a resurselor financiare proprii ale UE, ale Băncii Europene de Investiții și ale celor din bugetele statelor membre, reunind fondurile prevăzute special pentru abordarea priorităților convenite. În special, trebuie să ne concentrăm asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă.
Nu orice fel de locuri de muncă, ci locuri de muncă adaptate societății cunoașterii și nu orice fel de creștere economică, ci o creștere economică durabilă, definită nu numai de PIB. În aceasta rezidă viitorul Europei".- pag.20

"Nu fac ce zicem noi ? îi ardem la bani !... Ce noroc chior am avut cu Polonia, ne-a facut Ivan un serviciu..."
 
CREȘTERE ECONOMICĂ PRIN CUNOAȘTERE: RESPONSABILIZAREA INDIVIDULUI - pag.21

"Blablabla, omul - cel mai preţios capital!"

PROVOCAREA DEMOGRAFICĂ: ÎMBĂTRÂNIREA, MIGRAȚIA ȘI INTEGRAREA - pag.25

"Politica de imigrare: către o abordare proactivă"

"Chiar dacă măsurile interne destinate să sporească participarea pe piața forței de muncă ar putea fi realizate pe deplin, acestea nu vor fi suficiente pentru a compensa în totalitate consecințele schimbării demografice asupra ofertei de forță de muncă. Realitatea este că până în 2050, în absența puțin probabilă a imigrației și la niveluri constante de participare a forței de muncă, forța de muncă din UE se va diminua cu aproximativ 68 de milioane de lucrători. Deoarece nu toți imigranții devin activi din punct de vedere economic, în cele din urmă ar fi necesar un câștig net de 100 de milioane de persoane pentru acoperirea deficitului. În mod realist, un asemenea aport considerabil în următorii 40 de ani nu este nici probabil nici neapărat dezirabil. Cu toate acestea, forța de muncă din migrație va  ace parte din soluția la viitoarele insuficiențe de forță de muncă și de competențe din Europa, iar UE va trebui să dezvolte o abordare proactivă a imigrației.

În general, în Europa este necesară o schimbare de atitudine.
De prea multe ori, imigrația este percepută drept o povară care trebuie purtată, și nu o oportunitate care trebuie exploatată. Europa are multe de învățat în această privință de la Australia, Canada și Statele Unite cu care se află în competiție directă pentru imigranții talentați și calificați."- pag.27

Nu-i nimic, aducem musulmani din zona Mediteranei, că nu degeaba se lucrează la Euromed Eurabia...

ENERGIA ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE: O NOUĂ REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ - pag.31

"Provocările cu care ne confruntăm sunt enorme și invită la un răspuns urgent alături de o enormă mobilizare a resurselor. De exemplu, productivitatea carbonului, (cât de mare este PIB pe care îl obținem pentru fiecare tonă de carbon pe care o emitem) va trebui să crească de zece ori pentru a îndeplini actualele obiective privind emisiile de carbon, iar aceasta va trebui să se realizeze în următorii „numai” 40 de ani. Consecințele potențiale în termeni de destabilizare socială, politică și economică sunt,așadar, reale. Însă pentru abordarea acestor eforturi herculeene,nu ne putem baza numai pe piață. Sunt necesare, în plus, sprijin și intervenții publice extinse pentru a declanșa o „nouă revoluție industrială”. UE trebuie să transforme această provocare într-o
oportunitate reală."- pag.32

Deci, nu piaţa, ci "statul" (Europa ?!) ştie el ce trebuie si ce nu...

"Reducerea dependenței energetice externe a UE"

"Epoca petrolului ieftin pare să fi apus, iar noile rezerve sunt tot mai îndepărtate, cu acces dificil și cu costuri de exploatare mai ridicate. În același timp, UE va continua să depindă de sursele externe pentru aprovizionarea sa cu energie pentru o perioadă considerabilă. În prezent, 90% din necesarul de petrol; 80% din necesarul de gaze naturale; și 50% din cărbune se află în această situație. 42% din importurile sale de gaze naturale provin actualmente din Rusia. UE nu are posibilitatea să devină independentă din punct de vedere energetic, dar trebui să se străduiască să își sporească prin toate mijloacele posibile securitatea energetică.

Pentru început, există în continuare posibilitatea creșterii considerabile a producției de gaze naturale în Europa. UE ar trebui să sprijine și să crească producția internă de gaze naturale prin deschiderea unor noi frontiere de posibile resurse de gaze naturale, prin îndepărtarea barierelor legate de acordarea licențelor și prin acceptarea investițiilor în zonele de frontieră avansată, cum ar fi Arctica. În plus, există un potențial semnificativ de dezvoltare a surselor de energie neconvenționale precum gazul de rocă și șistul petrolifer, de exemplu în Europa Centrală și de Nord.

Aceste strategii trebuie dublate ulterior de noi eforturi de a limita vulnerabilitatea UE la șocurile externe. Aceasta presupune stabilirea unor relații durabile și de încredere cu principalii furnizori, în special cu Rusia, concomitent cu diversificarea rutelor și a metodelor de aprovizionare, inclusiv conducte de gaz alternative și dezvoltarea importurilor de gaz natural lichefiat. În acest sens, UE are nevoie de o strategie comună și de o politică externă asertorică pentru a-și proteja mai bine interesele în arena internațională".- pag. 33-35

Ce mai "strategie comună": unii cu Nabucco, alţii cu South Stream!

"Deschiderea drumului în lupta împotriva schimbărilor climatice"

"Schimbările climatice pot fi abordate eficient numai la nivel global. Din acest motiv, rezultatul Reuniunii la nivel înalt a ONU de la Copenhaga a produs o dezamăgire profundă, întrucât acordul fără caracter obligatoriu rezultat în urma sa nu poate fi suficient pentru a opri periculoasa încălzire globală. În plus, Copenhaga a demonstrat că UE întâmpină în continuare dificultăți în a fi acceptată ca un interlocutor și actor indispensabil la nivel global - iar aceasta, în ciuda eforturilor sale de a conduce prin exemplul propriu, prin angajarea la un obiectiv ambițios: reducerea propriilor emisii cu 20% până în 2020, concomitent cu creșterea eficienței energetice și a cotei sale de energie din surse regenerabile la 20%."- pag.35

"Reducerile" presupun două soluţii: ori tehnologii "verzi", mai scumpe (cine investeşte, si ce facem cu competitivitatea pe plan mondial " a Europei" ?); sau scăderea producţiei.
 
Lordul Monckton dă un avertisment...

SECURITATEA EXTERNĂ ȘI INTERNĂ: ETERNA PROVOCARE - pag.37

Acu'-i acu' ! Ia să-i vedem cum "ambalează" dizolvarea NATO şi crearea aşa-zisei Armate Europene...

"Către un model european de securitate" (nu "euroatlantic", deci...)

"Acum trebuie să acționăm decisiv și să punem în practică un „nou model european de securitate”. Pornind de la viziunea și obiectivele cuprinse în recent adoptata „Strategie de securitate internă”, modelul trebuie să acorde prioritate intereselor cetățenilor europeni, abordând în același timp provocările cu evoluție rapidă ale secolului al XXI-lea. Aceasta trebuie să protejeze drepturile și libertățile individuale; să îmbunătățească cooperarea și solidaritatea între statele membre; să pună accent asupra cauzelor care stau la baza lipsei de securitate, nu numai asupra efectelor acesteia; să acorde prioritate prevenirii; să implice cetățenii; și să recunoască interdependența dintre dimensiunile externă și internă ale securității în stabilirea unei abordări în materie de „securitate globală” cu țări terțe. Până în prezent, acțiunile comune în acest domeniu au fost limitate de opoziția statelor membre față de partajarea informațiilor și coordonarea politicilor legate de lege și ordine, care rămâne una dintre chestiunile cele mai sensibile din punct de vedere politic din politica internă. Însă această opoziție contravine dorințelor cetățenilor europeni, care doresc ca UE să devină un actor mai important în materie de securitate. De asemenea, aceasta ignoră instrumentele și resursele substanțiale pe care UE le-a dobândit în timp în materie de securitate, printre care Tratat de la Lisabona adoptat recent."- pag.38

"contravine dorințelor cetățenilor europeni, care doresc ca UE să devină un actor mai important în materie de securitate"... gata, Boborul a decis !

Atenţie la CSDP - preambulul dizolvării NATO !

"În plus, următoarele chestiuni ar trebui să devină prioritare:

– îmbunătățirea sistemelor pentru schimbul de informații privind finanțarea rețelelor, rutele de trafic pentru armele de distrugere în masă (ADM), redresarea după atacurile teroriste și măsurile preventive pe termen lung;
– crearea unei echipe civile de rezervă europene formată din unități special antrenate pentru a fi desfășurate în termen scurt, structurate după modelul componentei militare;
– elaborarea unui sistem mai integrat de gestionare a frontierelor externe, prin consolidarea Frontex cu ajutorul unui organism european cu personal calificat disponibil
pentru acordarea de sprijin statelor membre;
– eliminarea inconsecvențelor din sistemul european de azil în special prin standardizarea definiției refugiatului;
– crearea unei politici comune în materie de vize și a unui serviciu consular european în cadrul Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE)." - pag.38

"O luăm încetişor, mai încolo trecem la dizolvarea NATO".

"Securitatea externă: depășirea limitărilor structurale"

"În ansamblu, UE suferă de o limitare structurală generală: natura fundamental națională a sistemelor europene de apărare. Fără resurse militare proprii, UE depinde de contribuțiile militare ale statelor membre, iar acestea sunt adesea inadecvate. Resursele militare naționale au încă de multe ori la bază apărarea teritoriale împotriva unei invazii terestre, chiar și în statele membre în care o astfel de invazie nu este probabilă. În general, sunt insuficiente investițiile în tipul de capacități necesare pentru a răspunde noilor situații în materie de securitate (forțe cu desfășurare rapidă, transport aerian strategic, elicoptere, comunicații, poliție militară).

Cu aproximativ 1,8 milioane de soldați activi - cu o jumătate de milion mai mult decât Statele Unite - UE nu este capabilă să desfășoare o forță de intervenție rapidă de 60 000 de soldați și întâmpină dificultăți în a desfășura o forță de 5000 de soldați pentru o misiune în cadrul (politicii de securitate și apărare comună) PSAC. De fapt, 70% din forțele terestre europene nu sunt capabile să opereze în străinătate, în condițiile în care, în prezent, conflictele necesită forțe expediționare mobilizabile și viabile. În general, natura și obiectul misiunilor PSAC au fost în general fragmentare și determinate de exigențe, în loc să răspundă unui plan sau unei strategii generale. În plus, UE nu beneficiază de finanțări comune pentru misiunile sale. Nu există o partajare echitabilă a sarcinilor între statele membre, ceea ce descurajează participarea la misiuni militare" - pag. 39.

Domeniul apărării a fost sabotat permanent de guvernele de stânga europene, care au deturnat banii necesari forţelor armate spre aşa-zisele "programe sociale". Cât despre "partajarea echitabilă a sarcinilor între statele membre", s-a vazut clar în Afghanistan, unde Germania a ales o zonă mai liniştită, iar alte state s-au retras.

"UE are, de asemenea, o problemă cu economia de scară în ceea ce privește piața sa de armament tehnologic și industrial: în Europa costă mult mai mult să produci mult mai puțin decât în cazul altor furnizori de armament, precum SUA. Prin urmare, UE trebuie să instituie o piață unică europeană a apărării și să facă achiziții comune: Succesul pieței unice a UE poate fi și trebuie transpus în domeniul apărării prin consolidarea Agenției Europene de Apărare și prin reducerea barierelor care protejează încă piețele naționale".-pag.40

"Adică, concernele tip EADS sau BAE Systems le menţinem prin comenzi pe care le băgăm pe gât statelor membre (vezi scandalul "fregatele"). Iar dacă România preferă F-16 si nu SAAB-Gripen, facem tam-tam mediatic".

"UE trebuie să convină asupra unei viziuni pe termen lung pentru apărarea UE, care ar putea fi prezentată într-o carte albă în care să se definească clar prioritățile în termeni de amenințări, criterii de angajare și resurse dedicate. Această viziune trebuie să detalieze o divizare coerentă a sarcinilor între NATO și UE, pe baza unei analize obiective a avantajelor comparative ale fiecăreia. Dacă statele membre nu vor fi capabile să convină asupra unui concept strategic funcțional pentru UE, aceasta va fi incapabilă să acopere golul existent între așteptările față de PSAC și capacitățile și resursele sale operaționale." - pag.41

"Da... o divizare coerentă, şi definitivă... între UE si NATO. Până atunci, dublăm inutil logistica şi comandamentele".

Nu mă mai refer la capitolele următoare (EUROPA ÎN LUME: TRANSFORMAREA ÎNTR-UN ACTOR ASERTORIC; UE ȘI CETĂȚENII SĂI; DEZVOLTAREA PE BAZA PUNCTELOR-FORTE ALE UE; MULȚUMIRI ).

Esenţialul a fost menţionat deja, restul este pierdere de timp.