15 martie 2015

Limitele (autoimpuse ?!) ale lui Viktor Orbán



Într-un discurs ţinut în faţa ambasadorilor Ungariei, premierul Orbán anulează (implicit) teza "suveranităţii politicii externe ungare" (There is something else that I have experienced in the last six months in my visits to a number of countries. This is the discomfort of pursuing an independent foreign policy, after a foreign policy line which was governed by a different logic.), afirmând că nu se poate pune în discuţie direcţia pro-Vest, "fiindcă a fost stabilită prin referendumuri":
"The fact that we form part of the West came about as a result of two referenda. I also said this in Parliament, when MPs from Jobbik raised the idea of leaving NATO; I told them that what they ask for is not possible, given that referenda decided on Hungary’s NATO and EU membership. This is a circumstance that no government policy may overrule or seek to overrule. Therefore contrasting our western integration with the policy of eastward or southward opening or any other bilateral or regional policy is nonsensical. This is why I say that it is fortunate that this problem has not yet emerged at the level of ambassadors. The underlying claim is that, based on the current state of Hungarian constitutional law – and we are lucky to have a former President of the Constitutional Court in the ranks of the diplomatic corps – not a single Hungarian public figure has the right to call western integration into question, given that we resolved this issue with referenda, with decisions by the people."
Whatever you may spin this, pentru mine sună a declaraţie de capitulare. Desigur, asta ar presupune în prealabil existenţa unei lupte cu hidra UEistă. De fapt, ambiguitatea (voită sau nu...) a apărut încă din momentul când în noua constituţie ungară (votată de majoritatea FIDESZ-Orbán) a ajuns să fie menţionată Uniunea Europeană şi chestiuni conexe privind apartenenţa Ungariei la această entitate.

"Direcţia pro-Vest" a cam ajuns "colonizarea Estului de către Vest", şi nu sunt foarte sigur că acest "progres" ar fi trecut de vreun referendum...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):