09 martie 2014

Un pretext numit "Băsescu"


Cotidianul.ro: 

Motto: „Odinioară era pîine şi circ, acum totul e groază şi hoit”. (L. Durrell, Cvintetul din Avignon)

Se ştiau toate datele problemei încă dinainte de a fi comunicat datele referendumului pentru demiterea preşedintelui Băsescu. Numai că cei care se erijau în mari apărători ai democraţiei au mers şi de data aceasta la pleasnă, cum merg şi când e vorba de economie. Dacă în prima săpătmână de după referendum ai fi întrebat un lider politic, fie din PSD, fie din PNL, de câte voturi au nevoie ca Băsescu să fie demis, nimeni nu ştia să spună o cifră exactă. S-a mers pe vechea idee păguboasă: până la urmă va ieşi numărul perfect ca Băsescu să fie demis. Iată că realitatea a demonstrat contrariul.

Iar după ce Comunitatea Europeană şi marile cancelarii occidentale au fost de acord cu validarea rezultatului, degeaba mai plâng în fiece seară flaşnetele propagandistice de la Antena 3.

Preluând conducerea guvernului, fosta Opoziţie devenită între timp USL nu a fost capabilă să traducă în practică nici o promisiune electorală. Două dintre ţinte priveau: A) eliminarea din aparatul de stat a oamenilor cu trecut dubios politic sau analizaţi în presă ca mari corupţi; B) ridicarea nivelului de trai.

Ce constatăm astăzi? Din punct de vedere moral, găsim acelaşi amestec atât în economie, cât şi în politică, în vreme ce un pensionar trebuie să achite o factură la întreţinere mai mare decât însăşi pensia! Acest fapt se petrece sub un guvern dominat în proporţie de 70% de stânga! Aceeaşi forţă politică de stânga, care îi căina pe bătrâni şi pe tinerii intelectuali, mai ales profesori sau cadre medicale, rezidenţi. La doi ani de la această victorie zdrobitoare a USL-ului, devine ridicol să îi pui în cârcă lui Traian Băsescu toate eşecurile economice din ultimul timp. Acest lucru ne aduce aminte de o teorie des vehiculată după revoluţia din 1989, că Nicolae Ceauşescu era vinovat de toate deciziile amatoriste ale miniştrilor FSN-işti. Electoratul şi-a dat seama că e doar o strategie de scurtă durată, fără efect asupra economiei.

A urmat o echipă propagandistică, CDR, care venea cu 20.000 de specialişti. Până la final, liderul CDR, Emil Constantinescu, nu a mai candidat, neavând nici cea mai mică şansă. De unde se poate observa că economia nu poate fi manipulată cu vorbe. Această diversiune merge la televizor. Viaţa cetăţeanului nu se îmbunătăţeşte prezentând doar statistici. Unde resimte românul creşterea economică des trâmbiţată la TV?

Apoi să analizăm şi câteva fapte de moralitate ale celor care au câştigat alegerile. Parcă USL a promis „Dreptate până la capăt”! Atunci cum se explică salariile nesimţite de la ASF, cazurile Ruşanu şi Dăianu?! Dacă nu intervenea vehement presa, această devălmăşie din asigurări ar fi rămas şi azi camuflată. Logicamente, afacerea ASF ar fi trebuit sesizată de către Corpul de control al premierului, dacă nu de premier însuşi. În continuarea ideii, să revenim la celebrul Minister al Transporturilor. După ce păgubosul contract Bechtel a dispărut fizicamente din minister, ministrul lovit de amnezie a revenit în funcţie, „celebrul” Dan Şova.

Analiza contractelor păguboase de la Ministerul Transporturilor nu s-a făcut nici astăzi. Se mai aude ceva de Miron Mitrea, Berceanu, Anca Boagiu? De fiecare dată când se promite o analiză exhaustivă intervin alte evenimente, cum ar fi cazul acum al greilor din fotbal, pe care justiţia, pe bună dreptate, i-a condamnat la puşcărie.

Dacă pe plan intern stăm aşa de prost, nici pe plan extern nu stăm bine. Conflictul dintre Rusuia şi Ucraina stă să explodeze. Un conflict determinat în primul rând de aşa-numitul război al surselor de energie. Despre acest război au scris mari politologi americani sau germani în urmă cu 20 de ani. Pe când analiştii noştri sunt obsedaţi de teme minore ca şi viaţa lor. Dacă ceva nu funcţionează, este uşor să focalizăm toată vina pe „dictatorul” Băsescu. Dar ne întrebăm cu mare tristeţe: cine conduce astăzi România?

După ce Crin Antonescu s-a retras din guvernarea USL, iar aceasta a dispărut (şi normal ar fi trebuit să fie alegeri anticipate odată ce românii au votat pentru un USL, acum defunct), noua echipă numită de Victor Ponta nu dă semne că ar fi mai performantă decât precedenta. A se vedea în acest caz şi mitingul de la Dacia Mioveni, unde salariaţii arătau cu luciditate că grupul Renault se va retrage din România din cauza unor probleme de infrastructură. Mai exact din cauza nefinalizării unei austostrăzi care să lege Piteşti de Sibiu. Aşadar, un subiect de resortul Ministerului Transporturilor. Iar ministrul Şova a şi răspuns: „Se face, dar peste doi ani!”. Dacă Şova a spus aşa, cu tupeu, el oare când şi-o va lua, pentru amnezia Bechtel?!

Un comentariu :

Riddick spunea...

Cum a deturnat confruntarea USL-Băsescu adevăratul conflict din societate

http://riddickro.blogspot.ro/2013/10/cum-deturnat-confruntarea-usl-basescu.html


ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Gravele consecinţe ale războiului total Traian Băsescu – Victor Ponta

http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-lui-cristoiu-gravele-consecinte-ale-razboiului-total-traian-basescu-victor-pont-1070912.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):