Anti-Maidan

10 februarie 2014

USL încurajează separatismul: steaguri judeţene, ar urma eventual cele regionale



Regionale sau sub-regionale. În prezent judeţele au dreptul legal doar la steme (aprobate prin HG). Unde au apărut "steaguri judeţene" guvernul a deschis acţiuni în justiţie prin prefecţi (cei de Harghita şi Covasna) împotriva autorităţilor locale şi judeţene care le-au inventat. "Steagul" UE are cam de prea mult timp aceeaşi importanţă precum drapelul naţional, la arborarea pe clădirile publice, iar proiectul de revizuire a Constituţiei prevede folosirea "simbolurilor locale şi regionale" (steaguri, ce altceva ?!).

Focus Energetic :
Lege pentru steag

Guvernul Ponta se pregăteşte să facă ordine printre steaguri, în special în ceea ce priveşte aborarea drapelelor primăriilor şi consiliilor judeţene. Ca să nu se interpreteze că este un atac la adresa steagurilor secuieşti, propunerea legislativă a Executivului vine cu ideea ca drapelul UE, alături de cel naţional, nu trebuie să lipseasă.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a elaborate un proiect de Lege privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare si folosire a steagurilor unităţilor administrativ teritoriale.

Potrivit ministerului, în prezent nu există un “act cu caracter normativ care să stabilească posibilitatea aprobării ca şi însemn a steagului, precum şi metodologia de elaborare şi de folosire a steagului unităţii administrativ-teritoriale, în vederea sublinierii şi reliefării specificului tradiţiilor şi identităţii locale, precum şi evitarea unor situaţii interpretative la nivel local”, se arată în Nota de fundamentare. Astfel, prin noul act normativ, primăriile şi consiliile judeţene vor putea avea, pe lângă steme, şi steaguri proprii.
 
Ca să nu existe discuţii, steagurile locale trebuie să copieze, în dimensiuni, drapelul naţional, aşa cum este stabilit prin lege. Numai că primăriile şi consiliile judeţene pot aspira la un steag propriu numai dacă au deja stemă, impune proiectul de lege. De altfel, pentru steag propriu, este nevoie de avizul chiar şi consultativ, al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, ultimul cuvânt urmând să-l aibă Guvernul.

Reguli la arborare

De fapt, cea mai importantă reglementare vizează modul de arborare a steagurilor “locale”. “Unităţile administrativ teritoriale pot arbora steagurile proprii numai la sediile primăriilor, consillilor judeţene precum şi la instituţiile publice aflate sub autoritatea, în subordinea, în coordonarea acestora şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene”, se precizează în proiect. Steagul propriu mai poate fi folosit şi cu ocazia unor manifestări de interes local, dar respectâmd regula cu drapelul naţional şi cel al UE. Şi, neapărat, toate trebuie să aibă aceeaşi dimensiune şi puse pe acelaşi nivel.

Mai mult, în caz de doliu naţional, steagul “local” trebuie coborât în bernă, la fel ca cel al României şi al UE.

Nerespectarea prevederilor acestei legi se lasă cel puţin cu amenzi de 5.000-10.000 de lei, dacă nu este un caz penal.

În ultima perioadă, s-au înregistrat mai multe incidente în localităţile cu populaţie preponderant maghiară din cauza arborării steagului secuiesc. Prin această lege, s-ar pune ordine în folosirea steagurilor. Iar ca să nu se interpreteze, proiectul de lege impune arborarea steagului “local” numai împreună cu drapelul naţional, dar şi cel al Uniunii Europene.



3 comentarii :

Anonim spunea...

Basescu si gasca imping Transilvania si Banatul LA SEPARATISM !!!
Chestia cu steagurile vine sa completeze tacimul.
Daca nu ma credeti cereti cetatenilor din cele doua teritorii sa se pronunte privind atitudinea fata de Bucuresti.
Veti vedea ce va iesi !!!
Sau, acum in primavera, dupa ce se topeste zapada, faceti un tur prin aceste teritorii si dicutati cu oamenii de pe strada, dar incercati sa nu se afle de unde sinteti si paziti-va bine masina !!!
Asa ca ar trebui sa abandonam comportamentul strutului si sa privim realitatea in fata cu barbatie !
Romanii ori se trezesc ori suporta consecintele; de ei insisi nu are cine sa-i apere !!!

Riddick spunea...

"Toată lumea" lucrează la aşa ceva.

Aşteptăm replica cetăţenilor.

Riddick spunea...

Iulie 2013:

Vicepremierul Liviu Dragnea afirmă că va propune Guvernului un proiect de act normativ prin care să se creeze posibilitatea legală ca o autoritate locală să adopte un steag propriu şi prin care să se stabilească nişte reguli minime privind dimensiunea şi arborarea. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Balvanyos, judeţul Covasna, că va propune Guvernului un proiect de act normativ prin care să se reglementeze posibilitatea pentru comunităţile locale organizate în unităţi administrativ-teritoriale să îşi aprobe steaguri proprii, transmite Mediafax.

Dragnea a explicat că în acest proiect ar urma să fie stabilite nişte reguli minime de dimensiune şi de arborare. “Un principiu esenţial, steagurile proprii să poată fi arborate pe instituţii publice, primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate autorităţilor locale”, a subliniat vicepremierul Liviu Dragnea.

Întrebat despre steagurile comunităţilor etnice, precum cele secuieşti, Dragnea a spus că Guvernul nu poate reglementa decât pentru unităţi administrativ-teritoriale. El a precizat că acest proiect va fi elaborat după ce va avea loc o consultare “serioasă” cu autorităţile locale şi cu toate structurile asociative ale autorităţilor locale din România. “Vreau să adoptăm cât mai repede acest act normativ care să reglementeze un domeniu care, în mod inexplicabil, a rămas negrelementat, şi anume să se creeze, pe de o parte, posibilitatea legală prin care o autoritate locală să adopte un steag propriu, iar pe de altă parte să stabilim nişte reguli minimale”, a conchis vicepremierul Liviu Dragnea.

http://riddickro.blogspot.ro/2013/07/regionalizare-federalizare-si-steaguri.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Cioroianu, 2009 ("Şi totuşi, Europa unită există – deşi nu toţi europenii votează"): Într-o Uniune Europeană ce întârzie să-şi legifereze unitatea (din moment ce Tratatul de la Lisabona nu este ratificat de toate statele membre), într-o Uniune care nu are încă o politică externă comună şi nici o politică de securitate energetică (vezi diferenţele mari dintre state comunitare precum Italia, Germania, România sau Lituania în privinţa relaţiilor lor cu Rusia, de exemplu), într-o Uniune al cărui „euro-parlament” de la Bruxelles & Strasbourg nu prea se ştie cu ce se ocupă, lipsa unui entuziasm comunitar nu poate surprinde. În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect. Poate o să-l înţelegem mai bine în următorii ani, în care e foarte posibil să apară şi la noi curente (politice sau intelectuale) care să pună problema în termeni mai tranşanţi: ce aduce Uniunea Europeană unui stat ca România? Beneficiile sunt mai mari decât constrângerile? Avantajele sunt superioare concesiilor? Personal, cred că răspunsul la astfel de întrebări este cert pozitiv. Dar nu exclud eventualitatea ca unii români să nu vadă lucrurile astfel – şi, mă tem, numărul lor va fi, în următorul deceniu, în creştere".

Postări populare (nu P.P.E. !):