_ _ _ _ Arhivă:

Din fericire pentru viitorul general, Păpuşarii nu defilează decât cu scheme osificate, menite doar pentru a trece strada acum. Pentru Clientelă şi pentru ei înşişi. 
Dar de ce Noi nu speculăm anomalia?!

Maratonul reinformării,

mobilizarea generală

împotriva globaliştilor.

“Principiul esenţial al prezentei metaideologii europene este post-democraţia, cu instituţii supranaţionale în locul vechilor instituţii democratice ale unui stat-naţiune bine definit şi suveran, promovarea tuturor “isme”- lor posibile, cum ar fi: multiculturalismul, feminismul, ecologismul, homosexualismul, ONG-ismul, politicile apolitice şi neîncrederea în ordinea spontană a lucrurilor.

Europeiştii cred într-o societate umană structurată pe verticală şi ierarhizată. Ei doresc să proiecteze, să planifice, să reglementeze şi să-i administreze pe ceilalţi, pentru că numai ei ştiu ce este bine. Ei cred că proiectul făcut dinainte este întotdeauna mai bun decât un rezultat neprevăzut al interacţiunilor dintre cetăţenii liberi. Conform acestei ideologii, piaţa este în primul rând anarhie şi guvernul este aici pentru a o corecta.”


"Ce este europeismul ?"

"Apărarea democraţiei împotriva democraţiei liberale"

Václav Klaus












Urmăriţi prin e-mail


14 februarie 2014

Opoziţia reală (dacă există) este în mod obligatoriu împotriva revizuirii Constituţiei şi împotriva regionalizării

 
Foarte probabil, PnL va ieşi de la guvernare în următoarele zile. USD are deja majoritate parlamentară, iar la ea se va adăuga şi UDMR.
Pentru revizuirea Constituţiei sunt însă necesare 2/3 din voturi la parlament, iar USD+UDMR nu are atâtea. De asemenea, validarea referendumului constituţional trebuie să se facă cu minim şase voturi din nouă, iar cu PnL "în opoziţie", devine incert un vot pozitiv din partea judecătorului numit de PnL la CCR. Desigur, în ipoteza că PnL îşi va reconsidera poziţia în privinţa revizuirii. Deci, şi a regionalizării. USL avea (teoretic) o majoritate simplă de 5:4 (cu tot cu judecătorul numit de UDMR).
CCR a respins în unanimitate legea descentralizării ("legea Dragnea"). Acest fapt, văzut în asociere cu intenţia de a organiza un referendum constituţional în mai, cu prag de validare de 50%, ar duce la concluzia că nu se vrea o regionalizare care să conţină şi actualele judeţe. Prin "legea Dragnea" actualele judeţe se întăreau, însă regiunile rămâneau doar ca teorie, dependente de aprobarea prin referendum a revizuirii Constituţiei.
PSD, dacă vrea preşedinţia, vrea şi prerogativele pe care i le dă actuala Constituţie, nu unele diluate de o eventuală revizuire. Actuala "opoziţie" nu este de acord cu menţinerea judeţelor în schema de regionalizare, alături de regiuni. PDL şi Băsescu doreau (2011-2012) o regionalizare prin comasarea de judeţe şi tratarea "judeţului mare" ca regiune: se păstra denumirea din Constituţie a unităţii administrativ-teritoriale ("judeţ"), şi doar se modifica legea administraţiei publice locale, fără referendum constituţional (doar cu majoritate simplă, la parlament). Actuala "opoziţie" dă semnale că este favorabilă validării referendumului, chemând la participare pentru un vot împotrivă, "de respingere" (dar şi voturile împotrivă se contabilizează la stabilirea condiţiei de validare !).
Am mai spus-o: oligarhia nu-şi permite un eşec al referendumului de regionalizare (de "revizuire a Constituţiei"). Aşa încât o ieşire din majoritate a PnL-ului este un bun pretext de a nu se mai ajunge la 2/3 în parlament pentru revizuire. Şi deci, nu s-ar mai ajunge la referendum.
Iohannis: "Cu regionalizarea, deocamdată, e moartă".
# februarie 14, 2014
Etichete: , , , , , , , , ,

Un comentariu :

Riddick spunea...

Important e să cadă revizuirea Constituţiei, prin invalidarea referendumului. Ar fi un mesaj clar: că n-au mandat popular să facă regionalizarea. Vor încerca s-o reia, cu "manopera" la parlament ("judeţe mari"), dar îşi asumă riscuri.

2/14/2014

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: