Dramatica expropriere a săracilor de la periferie

Ilie Şerbănescu (la Jurnalul Naţional):

Indiferent dacă vrem sau nu, data de 1 ianuarie 2014 va constitui peste timp un moment crucial în istoria României. Aceasta va fi marcat probabil sfârşitul ţării înseşi, căci începutul sfârşitului se consemnase cu câţiva ani înainte odată cu transformarea României într-o colonie – şi anume în stadiul colonial cel mai de jos, al anexei de consum – în sistemul centru-periferie pe care îl reprezintă Uniunea Europeană. De la 1 ianuarie 2014 s-a dat liber vânzării terenurilor din extravilan către cetăţenii Uniunii Europene. Că şi cetăţenilor români li se permite să facă acelaşi lucru prin ţări ale Uniunii Europene nu este altceva decât o capcană. Degeaba mi se permite să cumpăr un Mercedes când eu nu-mi permit decât closet în curte! La nivelul câştigurilor lunare şi averilor acumulate de cei din centrul din Vest şi respectiv de cei de la periferiile din Est ale Uniunii Europene, liberalizarea vânzării terenurilor este o operaţiune fără precedent de deposedare a săracilor din Est de către bogaţii din Vest, în spiritul celei mai crâncene exploatări colonialiste.

Faptul că scapă acestui proces bogataşii din Est nu schimbă cu nimic datele problemei, ci le înveninează şi mai tare. Cine sunt bogătaşii din Est?! Nu sunt produsul dezvoltării capitaliste a Estului după căderea comunismului (căci n-ar fi avut timp!), ci îmbogăţiţii tranziţiei pe baza rapidei devalizări a statului în ţările din Est. Si – după ce s-au făcut că nu văd devalizarea statului în ţările din Est, pentru că le permitea lor înşile să se înfrupte – corifeii Vestului lasă acum ceva mărunţiş bogataşilor din Est ca să ascundă, sub abureala unor latifundiari autohtoni, cotropirea pământurilor estice de către vestici.

Îmbogăţiţi români se dovedesc cei mai racordaţi la acest bacşiş vestic. Deşi ştiu bine de ani de zile de scadenţa dramatică din 1 ianuarie 2014 n-au mişcat un deget pentru fârtaţii lor, românii săraci. Nu s-au agitat decât pentru ei şi averile lor. Pentru îmbogăţiţii din Ungaria a primat spiritul naţional: s-a stabilit că pământurile sunt maghiare şi rămân ale maghiarilor. Ba, la Budapesta s-a formulat un program de dobândire de către statul ungar a pământurilor pe care ar dori să le vândă etnicii maghiari din Transilvania! Îmbogăţiţii bulgari, care n-au avut tăria celor maghiari, au obţinut măcar un respiro pentru năpăstuiţii lor compatrioţi săraci, amânând cu cinci ani scadenţa de la 1 ianuarie 2014. Numai îmbogăţiţii români dau cu secera în fârtaţii lor săraci! Căci nu este greu de întrezărit ce efecte va avea aşa-zisa liberlizare a vânzarii pământurilor în România când câştigul mediu net salarial este aici de 300 euro (nu mai vorbim de câştigul lucrătorilor din agricultură!), iar în vestul Europei este de 2500-3000 euro şi când hectarul agricol în România este 2000 euro, iar în vestul Europei 15-20000 euro: o deposedare de anvergură a săracilor de pământurile lor! (va urma)