Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

19 ianuarie 2014

De ce ne plângem pământurile?!



Lumea Satului :

„Păi, fiindcă au fost câştigate cu sânge, trudă şi sudoare“ – auzim adesea spunându-se, ca motivaţie a supărării celor cărora le mai pasă de naţia din care fac parte, de ce au mai de preţ românii, de glia, satul unde veşnicia s-a născut.

Mult mediatizata lege privind liberalizarea vânzării terenurilor agricole către persoane străine, trecută prin Parlament „precum gâsca prin apă“, după cum spunea cineva, i-a pus pe jar pe bieţii români, pe cei mai mulţi dintre ei, se înţelege. Pentru că mai sunt şi dintre cei care cred că-l prind pe Dumnezeu de picior de vor pune mâna pe un bănuţ de pe pământul străbunilor care, după ce e dat pe o plasmă şi un chef cu prietenii drept cinstire pentru fapta lor, nu mai rămân cu nimic.

Proastă gândire. Şi mai proastă măsura adoptată de autorităţi sub masca „indicaţiilor“ primite de la Înalta Poartă. Ori sub cea a „proastei negocieri pentru aderare“.
 
Nu încape îndoială că România, prin reprezentanţii ei, a fost pusă la colţ şi în genunchi pe coji de nucă, precum pruncii în şcoala primară de altădată, când făceau câte-o boacănă. Iar, ca pedeapsa să fie cât mai aspră pentru prostiile pe care le-am tot făcut de mai bine de douăzeci de ani, ne-au asmuţit asupra noastră şi... şacalii financiari, care ne-au supt până la ultima economie, de-acum fiind nevoiţi să trăim din mila lor. Pe deasupra, ne cârmuiesc şi viaţa, arătându-ne sensul ei. Nicio abatere, că „tunurile“ şi-au şi luat linia de ochire.

De ce ne plângem pământurile? Pentru că reprezintă siguranţa noastră, ultima redută pe care suntem gata s-o pierdem după atâtea altele. Ce-ar mai putea urma? Dispariţia ca stat. Nu ca neam, pentru că el prea bine s-a consolidat în cei peste două mii de ani şi, de oricine am fi „adoptaţi“, tot români vom rămâne.

Pericolul este aproape iminent. Peste două milioane de hectare de teren agricol se află deja în administrarea altora. Din ceva peste paisprezece milioane. De-acum toată lumea poate lua cât vrea fără nicio restricţie. Dar marele pericol nu-l constituie cumpărătorii ca atare, ci obârşia lor. De ce, m-aţi putea întreba? Păi, simplu, nu pleacă nimeni cu pământul, cum încearcă a convinge aleşii mulţimea de lipsa vreunui pericol generat de vânzarea acestuia, ci cu profitul realizat pe el, pentru că nimeni şi nimic nu obligă altfel; fenomen care păgubeşte statul român cu câteva miliarde de euro pe an. „O adevărată trădare naţională – spunea supărat un fermier. În vreme ce pământul, averea ni se fură de sub ochi, ţara se împrumută de alte miliarde de euro, cu consecinţele de rigoare.“

De ce atâta goană după pământ? Pentru că alte state realizează pericolul crizei alimentare şi caută resurse cu orice preţ. Iar pentru aceasta îşi folosesc toată „artileria grea“: bănci, ajutoare de stat, mai gata să ofere credite „fără număr“, cu dobânzi nesemnificative şi pe perioade care mai gata să fie egale cu viaţa unui om. Aşa da sprijin. Păi, se compară cu interesul manifestat pentru acelaşi scop de către statul român? „Nu ne mai rămâne – îmi spunea cu năduf acelaşi fermier - decât să STRIGĂM către români: NU VĂ VINDEŢI!“ E singura speranţă de a mai fi măcar ce-am fost. Depinde însă şi de conştiinţa fiecăruia, de respectul pentru sacrificiile înaintaşilor lor şi de cât de români se mai simt.

Ion Banu

6 comentarii :

Riddick spunea...

De ce libera circulație a terenurilor va duce la deznaționalizarea României

Ion Banu, directorul revistei Lumea Satului, are o altă viziune despre legea în ceea ce privește tranzacțiile cu terenuri agricole. Potrivit acestuia, una dintre consecințele acestei măsuri poate fi deznaționalizarea României. De asemenea, principalul motiv pentru care există goana aceasta după pământ este preconizata criză alimentară, a mai afirmat Ion Banu.

http://www.dcnews.ro/2014/01/de-ce-libera-circulatie-a-terenurilor-va-duce-la-deznationalizarea-romaniei/

Crystal Clear spunea...

Am fost întrebată recent dacă românilor le place Casa Poporului. după casa poporului.
Am răspuns că nu, dar nici n-o pot dărâma pentru e făcută din munca noastră , chiar dacă împotriva voinţei noastre.N-avem voie s-o distrugem, pentru că reprezintă munca noastră de o viaţă .O păstrăm poate că ne va folosi mai târziu.
La fel trebuia făcut cu toate fabricile care au fost dărâmate.Era munca noastră acolo de 30 de ani acolo.

Riddick spunea...

N-aş generaliza şi în privinţa mausoleului din Parcul Carol (salvat de primarul general Băsescu):

http://riddickro.blogspot.ro/2013/06/continua-atacurile-la-istoria-si.html

La Casa Poporului, dacă se demoleaza "moţul" (partea din faţă, "felia" de 6-7 etaje, mai subţire), ajunge la o înălţime acceptabila.

Riddick spunea...

3-4 etaje, dar pare de 6-7.

Crystal Clear spunea...

Sigur, se pot face mofificari !

Riddick spunea...

Aici e mai clară imaginea:

raluxa.com/wp-content/uploads/2013/11/casa-poporului.jpg


http://raluxa.com/ce-face-casa-poporului/


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):