19 ianuarie 2014

Destinaţii pentru banii colectaţi prin tăierea salariilor şi a pensiilor



(articol de Paul Everac, 2010)

   Mă întâlnesc cu nea’ Taşcu Damian, profesor de ştiinţe naturale într-o localitate de lângă Bucureşti. Îl întreb cum i se pare conduita guvernului Boc-Băsescu, în general, şi mai ales măsura de a-i reduce leafa cu 25%. Se arată încântat.
   - Sunt cu totul de acord, zice. Ţara noastră e într-o situaţie grea, ea trebuie ajutată în toate chipurile, zice, şi numai un guvern puternic şi hotărât poate s-o facă! Se vor colecta mulţi bani din această măsură binevenită, bani folositori treburilor obşteşti. Chiar localitatea noastră va înflori, cu siguranţă!
   - În ce fel?
   - În felul în care înfloresc toate, începând cu Capitala. Primăria ne va face peste tot peluze de flori, va fi o încântare! Florile mângâie ochiul, dau avânturi spre o viaţă mai bună. Orice om normal, cu scaun la cap, iubeşte mult florile. Chiar şi la morţi ele fac bine, în ipoteza că ne ducem... de acord?
   - Dar aveţi acolo parcuri, aveti şosele bine întreţinute?
   - Nu, deocamdată suntem la început. O parte din drumuri sunt încă pline de gropi, inaccesibile. De aceea se vor face, în prima fază, borduri. Peste tot vor răsări însă peluze şi şanţuri de floricele multicolore, astfel că nimeni nu se va simţi rău la noi. Milioane, miliarde de flori!.. Un paradis, ce mai!

   - Veţi clădi ceva?
   - Da: biserici! Nu avem decât trei, şi se mai cere. Suntem doar un popor creştin, unul din cele dintâi popoare creştine. Cu biserici ne-am ţinut neamul de veacuri. Dacă am ajuns mai rău acum e pentru că ne-am pierdut credinţa, am fost ticăloşi. Dumnezeu însă nu ne va lăsa! El va da roade câmpurilor noastre...
   - Dar le-aţi lucrat?
   - Nu asta e chestiunea. Nu s-au prea lucrat. Dumnezeu însă va avea grijă, dacă ne întoarcem spre el, şi de câmpuri, şi de ape, şi de păduri! Şi chiar de electricitate, căci el dirijează totul. Noi suntem numai biete umbre, coţcari. Evazionişti, asta suntem.
   - Cum vezi chestiunea evazionismului?
   - De acord total cu guvernul! Bunăoară, vecina mea Raveica îmi dă morcovi, cimbrişor, sfeclă, fără să-mi taie chitanţă şi fără s-o fiscalizeze, n-are maşină de înregistrat, cum vine asta? Statul pierde!
   - Dar atunci marii industriaşi şi comercianţi evazionişti?
   - Marfa lor nu e evaziune, ei reinvestesc, ei dau de lucru la atâţia oameni, ajută partidul, pun în circulaţie un know-how european! Sprijină democraţia! Comerţul negru îl fac Raveica şi alţi pezevenghi ca ea! Ea sustrage, neavând evidenţă electronică, bani care ar fi foarte trebuincioşi altor sectoare.
   - Cui, de pildă?
   - De pildă, industriei, băncilor! Noi trebuie acum să le sprijinim, aşa e corect cetăţeneşte. Noi nu trebuie să lăsăm industria grea, de metale feroase sau de produse chimice, sau oricare alta, chiar dacă sunt particulare, să bâţâie! Nici băncile să lihnească! Din dajdia noastră câtă este; noi trebuie să le ţinem sus pe toate astea, căci de-aia suntem europeni. Capitalistul străin, dacă nu câştigă, pleacă; şi ce-ai făcut? Cum te-ai europenizat fără el? El a adus consulting-ul, sustenabilitatea, mentenanţa, dezvoltarea durabilă, tot lucruri bune, progresiste!... El ne-a ajutat ca nimeni să ne ridicăm în civilizaţie.
   - Pai dacă zici că aveţi gropi pe stradă!
   - Chestiunea e mai complexă, mi-a zis nea’ Damian. Oricum, o ducem mult mai bine rutier decat cei de la Scaeţii de Jos, vecinii noştri. Noi mai avem câteva porţiuni asfaltate, căci suntem guvernamentali. Lor, fiind cu opoziţia, li se dă praful de pe tobă! Dar nici noi nu trebuie să ne ridicăm prea tare, căci dacă ferească Dumnezeu devenim oraş ne cresc angaralele! Preferăm să ne zică sat şi să folosim fondurile economisite, care pe unde poate.
   - La şcoală, probabil, zic eu.
   - Da de unde! Şcoala e cam naşpa, noroc cu noua lege, cu care sunt total de acord! Dar eu mi-am deschis un mic comerţ de plante somnifere, inclusiv mac şi cânepă, cu care fac faţă la criză. Eu am mare încredere în luminile guvernului. Totdeauna, mă ştii, am fost optimist! Noroc!, mi-a zis nea’ Damian. Şi dacă ai nevoie de o pastilă...

2 comentarii :

Crystal Clear spunea...

De milioane ! :)

Riddick spunea...

Am dat search cu Taşcu Damian, dar este personaj fictiv, se pare. :)


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):