14 noiembrie 2013

Varianta #1


Încă o porcărie comisă de Echipa Băsescu de la CCR (cât timp mai este acolo Motoc-CEDO, nu poate fi scos din cauză Băsescu: oamenii lui asigură majoritatea la CCR !).

Poate că am fost prea naiv când presupuneam că se va recurge la oarecari camuflaje:
Aparent, Echipa Băsescu de la CCR aşteaptă ceva. Ori "intrarea în prelungiri" şi imposibilitatea unui referendum cu prag de 30% cuplat cu turul întâi al alegerilor prezidenţiale, ori o schimbare de majoritate la CCR, care ar urma "să facă ce trebuie". Mai degrabă, cea de-a doua posibilitate, fiindcă amânarea a fost pentru 14 noiembrie, şi nu pentru 21, ca în cazul celălalt.

Variantele pot fi:

  • varianta #1: Aprobarea/reconfirmarea de către CCR (în actuala componenţă) a reducerii pragului de validare la 30%, urmată de promulgarea modificării la legea referendumului. Deci, vor fi alegeri prezidenţiale pe 30 noiembrie 2014 (turul întâi), şi odată cu ele referendumul constituţional. Variantă costisitoare pentru Băsescu, din punct de vedere imagologic: "Aha, a mimat, oamenii lui de la CCR au păstrat pragul de 30%; e mână-n mână cu USL !". [...]
Nu mai este timp, se lucrează pe faţă.

MEDIAFAX:

CC a respins sesizarea preşedintelui Băsescu la Legea referendumului: Cvorumul va fi de 30%

Curtea Constituţională a respins, joi, cu majoritate de voturi, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu în cazul legii referendumului, care prevede reducerea cvorumului de participare la 30%. Noua formă a legii referendumului va putea fi aplicată peste un an.

"Cu majoritate de voturi s-a respins sesizarea preşedintelui", a anunţat preşedintele Curţii Constituţionale.

El a precizat că noua formă a legii referendumului va putea fi aplicată peste un an.

Sesizarea preşedintelui privind legea referendumului s-a aflat pe ordinea de zi a CC şi în 23 octombrie, dar atunci Curtea a amânat dezbaterile pentru data de 14 noiembrie. Motivul amânării a fost atunci, potrivit preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, imposibilitatea constituirii completului de şedinţă, întrucât de la reuniune au lipsit trei membri ai CC.

Şeful statului a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în 21 septembrie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Preşedintele Traian Băsescu a arătat în sesizare că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor articolului 1, alineatul 3 din Constituţie, potrivit cărora "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate".

De asemenea, în sesizarea de neconstituţionalitate se arată că legea încalcă prevederile articolului 2, alineatele 1 şi 2 din Constituţie, prin care se stipulează că "suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum" şi că "niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Traian Băsescu susţine că ar trebui ca legea să prevadă că pentru validarea referendumului este necesar un cvorum de 50 la sută plus unu.

În 29 mai, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 221 de voturi "pentru", 73 de voturi "împotrivă" şi două abţineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenţă la referendum la 30 la sută. Iniţiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Bogdan Ciucă, a modificat Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50 la 30 la sută, dar şi introducerea condiţiei unui vot de 25 la sută din alegători pentru validarea rezultatelor.

PDL a sesizat la rândul său Curtea Constituţională în legătură cu această lege.

Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30 la sută pragul la referendum este constituţională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituţională.

Preşedintele Curţii Constituţionale şi judecătorii CC Daniel Morar şi Ştefan Minea au formulat o opinie separată, la acel moment, în care au susţinut că prevederi din lege duc la "înfrângerea" suveranităţii şi la alterarea legitimităţii deciziilor.

Cei trei judecători argumentau că definirea democraţiei se face ca "guvernare de către şi pentru popor", ceea ce conduce la ideea că guvernarea se face în numele unei majorităţi.

"Majorităţile trebuie să guverneze şi minorităţile trebuie să se exprime şi, eventual să se opună. Democraţia trebuie să se manifeste în cadrul a două coordonate: pe de o parte, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă şansa de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi şi, pe de altă parte, decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor, manifestată direct sau mediat", argumentau judecătorii CC, în opinia separată.

De asemenea, ei susţineau că "principiul majorităţii este singura consecinţă posibilă a modelului democratic".

Preşedintele Traian Băsescu declara în iulie, răspuzând unei întrebări legate de decizia CC privind Legea referendumului, că nu înţelege termenul de "un an" fixat de această instituţie, precizând că acesta este "greşit fixat".

"Curtea Constituţională nu a protejat procesul de revizuire a Constituţiei, care a început deja", a spus atunci Băsescu, menţionând că nu vrea să se înţeleagă că ar critica Curtea Constituţională.
 

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: