08 septembrie 2013

Delirul entuziast (2)

 
În Programul de guvernare al Partidului Noua Republică se poate vedea utopia liberalizării totale a sectorului/sistemului energetic ("liberalizarea totală şi privatizarea completă"), şi acelaşi lucru în privinţa resurselor subsolului - "Susţinem proprietatea privată asupra resurselor subsolului" ("modificarea legislaţiei în sensul introducerii dreptului de proprietate privată asupra resurselor subsolului").

Revin cu o completare, observând o extindere a acestor lozinci şi asupra terenului agricol (fondului funciar) - "Caracatiţa guvernamentală sufocă piaţa funciară":

Ştim care este scopul acestui proiect de lege. Cum la începutul anului următor România trebuie să liberalizeze piaţa funciară şi pentru investitorii externi, guvernul a hotărât că “puţină” suprareglementare nu strică. Bineînţeles că totul se desfăşoară sub umbrela protecţiei cetăţenilor români, guvernul nu va lăsa ca hoardele de capitalişti de pretutindeni să atace siguranţa naţională.

Nu am învăţat după 23 de ani că dreptul la proprietate şi libertatea sunt căile care duc la prosperitatea fiecăruia dintre noi, iar cu adevărat dureros este că îngrădirea acestor drepturi se întâmplă cu acceptul sau la cererea multor investitori autohtoni din domeniul agricol. De ce? De frica unei pieţe libere unde concurenţa reală le-ar pune serioase probleme de supravieţuire.

Am mai spus şi cu altă ocazie că un astfel de proiect de lege se află în zona neconstituţionalităţii din punct de vedere legal. Problema reală nu este neapărat aceasta ci aceea a uşurinţei cu care acceptăm să renunţăm la libertăţile noastre. Caracatiţa guvernamentală actuală nu se va opri din încercarea de a ne pune în lesă pe fiecare dintre noi.
Articolul este scris de şeful filialei PNR din judeţul Neamţ, Ciprian Domnu, care e domn cu "principiile" (= cu propaganda), nu cu interesul naţional, şi al factorilor de producţie naţionali. Aşa cum sunt ei, acum, necompetitivi (s-a lucrat intens ca să ajungă aşa).

Se vede imediat că "Piaţa" ar trebui - conform autorului - să fie unicul scop şi reper al măsurilor de politică economică (în agricultură, în acest caz). Ea, Piaţa, având drept de viaţă şi de moarte asupra investitorilor autohtoni, "retrograzi" (n'aşa ?!).

Sunt curios, dacă va fi contestat la Curtea Constituţională proiectul de lege prin care USL introduce, de fapt, noi dificultăţi pentru persoanele fizice din România. Ne va lămuri CCR că nu putem plafona suprafaţa pe care investitorii străini vor să o deţină ca persoane fizice ? Străinii pot deţine şi cumpăra în continuare terenuri agricole, ca persoane juridice. România "trebuie" să liberalizeze piaţa terenurilor agricole de la 1 ianuarie 2014 (nicio persoană fizică nu mai are voie - conform proiectului de lege - să deţină peste o sută de hectare, iar în situaţia în care vrea o suprafaţă mai mare trebuie să înfiinţeze o societate comercială cu obiect de activitate agricultura).
"Nu intrăm în conflict cu legislaţia europeană că nu vorbim de reguli pentru persoanele fizice străine care vin să cumpere în România, ci vorbim de reguli pentru toate persoanele, fie că sunt români, maghiari sau austrieci. Stabilim un lucru care trebuia de mult stabilit în România."
Ungaria a găsit soluţia apărării patrimoniului funciar naţional, România face ce-i zice UE...

5 comentarii :

Riddick spunea...

Hă-hăăă ! Ha-hăăă ! Hă-hăăă !

Crystal Clear spunea...

Cred că avem acum unul dintre cei mai prolifici ani din agricultura., pe gratis...
Vor veni însă si anii când nu vom avea ce mânca.N-o să mai avem acces la recoltă. Cum e cu cafeaua prin America de Sud

Riddick spunea...

Recolta care ar fi realizată de "investitori", nu-i clar unde se va trimite, nu poţi conta pe ea.

Crystal Clear spunea...

Sigur

Riddick spunea...

Delirul entuziast: #1, #2, #3, #4, #5, #6, #7, #8, #9


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: