19 decembrie 2012

Documentul trădării - confirmarea faptului că ne conduc lacheii străinilor



Elementele-cheie din acordul privat Tonta-EuroBăse (Căcărău s-a sustras):

- orientarea strategică a României: apartenenţa României la NATO şi UE*, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene** ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile.


[* ei, na ?!]
[** da' de ce nu "normale", "moderne", "occidentale" ?]

- orientarea în direcţia aprofundării integrării în cadrul construcţiei europene: dezvoltarea politicilor Uniunii Europene şi promovarea României ca membru activ în realizarea acordului general în UE pentru avansarea proceselor de integrare europeană *** reprezintă unul din principiile comune de bază ale părţilor în abordarea sferei afacerilor europene.

[*** deci, trădarea statului naţional român] 

 Angajamentul de realizare al următoarelor legi****:

- Noua Lege a Sănătăţii

- Reorganizarea administrativă - regionalizare

- Reformă electorală

- Revizuirea Constituţiei


[**** prin cine se angajează Băsescu în procesul "realizării de legi" ?]

*   *   *

ACORDUL DE COLABORARE INSTITUŢIONALĂ Între Preşedintele României şi Primul-Ministru al Guvernului

În condiţiile situaţiei de coabitare din România între Preşedintele ales, domnul Traian Băsescu, şi Primul-ministru, domnul Victor Ponta, se convine următorul acord pentru a crea mecanismul funcţional al coabitării şi a asigura guvernanta eficientă a ţării. Acordul de colaborare instituţională este destinat păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional, bunei guvernări şi asigurării încrederii pieţelor internaţionale, prin armonizarea poziţiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuţiilor constituţionale ale Preşedintelui şi Guvernului României.

1. Principii şi valori comune

Colaborarea instituţională se bazează pe elemente fundamentale acceptate de toate părţile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio iniţiativă a părţilor, după cum urmează:

- orientarea strategică a României: apartenenţa României la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile.

- securitatea României, inclusiv sustenabilitatea instituţiilor responsabile, sunt elemente asupra cărora părţile nu se pronunţă în formă contradictorie. Orice referire sau problemă legată de aceste instituţii va fi dezbătută în comun un rol important revenind argumentelor profesionale din evaluările instituţiilor vizate.

- independenţa justiţiei şi supremaţia legii, statul de drept:


a. respectul pentru valorile constituţionale şi pentru instituţiile fundament ale statului, începând cu Justiţia, care nu trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate

b. consolidarea independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică. Respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.

c. asigurarea funcţionalităţii instituţiilor afectate şi identificarea de garanţii pentru păstrarea atribuţiilor instituţiilor statului de drept.

d. numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare.

e. introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general şi a Procurorului şef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie.

- priorităţile de apărare ale României: ambele părţi convin să susţină priorităţile de apărare ale României şi să le scoată din spaţiul disputelor politice, ţinând cont de nevoile şi opţiunile profesioniştilor din Forţele Armate pe diversele teme aferente. Politicienii se vor abţine de la orice luare de poziţie care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea şi forţa Armatei române.

- orientarea în direcţia aprofundării integrării în cadrul construcţiei europene: dezvoltarea politicilor Uniunii Europene şi promovarea României ca membru activ în realizarea acordului general în UE pentru avansarea proceselor de integrare europeană reprezintă unul din principiile comune de bază ale părţilor în abordarea sferei afacerilor europene.

2. Angajamente comune


Părţile convin că vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale. De asemenea, se angajează să respecte un set de reguli comune în relaţiile cu partenerii externi. Astfel:

- părţile se angajează să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept şi a celor cuprinse în angajamente externe, de natură financiară şi politică, optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc.

- părţile se angajează să menţină coeziunea mesajului extern.

- toate componentele guvernantei României îşi asumă coeziunea mesajului intern pe temele convenite.

- părţile vor stabili spaţiile de competiţie politică în mod concret, elementele asupra cărora nu se convine în negociere directă şi asupra cărora opiniile divergente vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public.

- părţile se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluţionarea diferenţelor pe temele asupra cărora nu s-a convenit în consultări, să respecte preeminenţa uneia dintre părţi convenite în tipologia de problematică abordată şi să propună public opţiunile alternative acolo unde diferenţele de abordare apar, iar subiectele expuse public nu sunt în măsură să aducă prejudicii la nivel naţional, ci doar dezbatere pentru perfecţionarea opţiunilor şi creşterea consultării publice pe aceste teme.

- părţile convin asupra necesităţii de a se consulta ex-ante în privinţa mandatelor care vizează dezvoltarea/punerea în aplicare a politicilor europene: reuniunile de consultare în vederea armonizării unor poziţii comune vor avea loc înainte de reuniunile ordinare ale Consiliului UE şi ale Consiliului European, precum şi ori de câte ori este necesar (cu prilejul reuniunilor cu caracter excepţional). în cazul mandatelor generale sau al temelor complexe de mare sensibilitate, părţile convin să desfăşoare inclusiv consultări în formatul Preşedinte, pe de o parte, şi partidele politice din coaliţia de guvernare/parlamentare, pe de cealaltă parte.

Obiectivul de interes naţional al României în această perioadă este absorbţia fondurilor europene prin utilizarea la maximum a fondurilor puse la dispoziţie de UE pentru asistenţă tehnică (POAT).

3. Spaţii de responsabilitate preeminentă

Părţile convin asupra faptului că, potrivit Constituţiei României, fiecare componentă are atribuţii preeminente în anumite domenii de activitate:

Preşedintele: politica externă, de securitate, de apărare, reprezentarea la Consiliul European, conform Deciziei CCR.

Primul ministru: Politica economică şi socială, guvernarea ţării, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenţă cu securitatea naţională, relaţii externe la nivel interguvernamental şi european.

Părţile convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional, să coopereze în formularea politicilor acolo unde e implicată şi cea de a doua parte, cu bună credinţă, să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative. In aceste domenii, poziţiile publice divergente sau alternative vor putea fi exprimate la nivel tehnic, cu referire directă la argumente de această factură şi nu cu abordare politică.

Părţile se angajează să continue practica aprobării mandatelor de reprezentare de către Preşedintele României şi prezentarea rapoartelor la sosirea din delegaţii.

4. Spaţii de cooperare şi modalitatea de cooperare

Există domenii efective în care cooperarea dintre cele două componente ale executivului se impune. Există deja un set de mecanisme instituţionale şi o jurisprudenţă în materie administrativă care va fi menţinută. Astfel, vor fi respectate de către fiecare atribuţiile şi poziţiile celeilalte părţi în actele de decizie administrativă ce implică ambele părţi, cu bună credinţă, evitând blocajele, dar cu respect faţă de argumentele fiecărei părţi, care pot fi circumscrise unei sfere inacceptabile pentru celălalt. Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final.

În această materie se înscriu:

- elaborarea politicii externe în cooperare cu MAE

- elaborarea politicii în cadrul UE şi cooperarea cu MAEur şi MAE

- numirile de generali

- numirile de Ambasadori

- numirea Procurorului General, Procuror şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvernului

- elaborare de poziţii comune în terţe teme

- temele de politică internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale

Modalitatea de cooperare, în aceste cazuri, se realizează fie prin mecanismul decizional direct, întâlnirea celor în cauză - Preşedinte cu premier, Ministru de Externe, Ministru al Apărării, alţi miniştri - fie prin formule instituţionale de convenire a poziţiei comune - mandatul extern de negociat de către MAE cu Departamentul de Politică Externă şi consilierul aferent, mandatul la Consiliul European elaborat de MAE şi MAEur cu consilierul de specialitate, fie prin formule terţe, convenite de cei doi decidenţi pentru a lucra pe această direcţie.

Legislaţie esenţială de implementat (eventuale modificări cu acordul părţilor):

- 4 coduri justiţie

- Legea micii reforme în justiţie

Angajamentul de realizare al următoarelor legi:

- Noua Lege a Sănătăţii

- Reorganizarea administrativă - regionalizare

- Reformă electorală

- Revizuirea Constituţiei

5. Codul de conduită general

Părţile vor îmbrăţişa reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului şi la adresarea la plural. Ele se vor abţine în a încuraja abordări diferite la nivelul structurilor pe care le reprezintă şi vor sancţiona excesele şi ieşirile publice ale colegilor de partid sau angajaţilor care exced această regulă de comportament, bun simţ, decenţă şi politeţe.

Părţile se angajează, de asemenea, să evite expresiile dure, atacurile de orice fel. Ele se vor abţine de la expunerea publică a temelor nediscutate şi vor conveni termene concrete, asumându-şi celeritatea în discutarea temelor solicitate de o parte sau alta şi de formulare a unor răspunsuri şi poziţii. La expirarea termenelor limită convenite, abordarea publică a acestor teme şi lansarea lor în dezbatere este o opţiune deschisă.

Părţile convin să respecte cu stricteţe regula de a nu expune public discuţiile oficiale şi a aduce în public exclusiv elementele convenite de ambele părţi sau temele asupra cărora nu s-a convenit şi a căror expunere în spaţiul public nu afectează interesele României.

6. Mecanismul de luare a deciziilor

Formula de luare a deciziilor între cele două componente ale Executivului, Preşedinţia şi Guvernul României, este cu precădere întâlnirea sau discuţia directă Preşedinte-Premier. In mod excepţional, alte persoane pot fi implicate, cu acceptul celor doi, sau o temă poate fi delegată către sistemul administrativ al celor două instituţii — consilieri, aparat tehnic. Pot exista chestiuni care reclamă implicarea celor doi preşedinţi ai Camerelor aşa cum pot exista formate de dezbatere şi decizie ce conţin şi alţi miniştri.

7. Mecanismul de soluţionare a disputelor

In condiţiile în care, pe o anumită temă în care e necesară o convergenţă a poziţiilor ambelor părţi, nu există o prevedere constituţională privind preeminenţa în decizie a unei părţi sau chestiunile sunt extrem de importante şi nu se poate conveni o poziţie comună, ca şi în cazul în care sunt încălcate regulile prezentului acord, deblocarea relaţiei trebuie făcută printr-un mecanism convenit care să asigure atingerea unei soluţii, pentru a se asigura deblocarea relaţiei sau funcţionalitatea.

Mecanismul de soluţionare a disputelor este alcătuit din consilieri şi miniştri, cu o persoană desemnată de către fiecare parte care să conducă fiecare componentă. Desemnarea se va face în funcţie de tema discutată, şi vor fi evitate persoanele controversate sau inacceptabile celeilalte părţi. Chestiunea se abordează tehnic şi juridic, se aleg variante şi opţiuni, prezentate celor doi decidenţi pentru a conveni asupra formulei finale. Dezbaterile din cadrul mecanismului nu sunt publice şi nici destinate publicităţii până la convenirea lor de ptre decidenţi.

Preşedintele României   Primul-Ministru al României


Un comentariu :

Riddick spunea...

Aşa văd eu reinventarea dreptei (PDL & Co). PP-DD e caz special, trebuie văzut la lucru la parlament. Prezidenţiabilul anti-USL în 2014 ori mai devreme va fi Dan Diaconescu, nu are rost să credem altceva.

Fuziunea PDL, PFC şi PNR sub numele de Partidul Noua Republică (Democrat-Liberal a fost o denumire nefericită "from day one"). Delimitarea de armistiţiile eurobăsiste cu USL. Eurobăsiştii, dinozaurii din garda veche şi udriştii, trecuţi pe linie moartă sau excluşi ("el problemo" : cine rămâne ?!). Dreapta nu are ce negocia cu USL sau cu vreuna din componentele sale, decât dacă e partid PPEist şi primeşte dispoziţii de la Berlin şi Bruxel şi nu de la alegători. Ieşirea din PPE şi aderarea la conservatorii europeni (ECR). Nu în ultimul rând, adoptarea unei opoziţii radicale faţă de USL şi boicotarea revizuirii Constituţiei şi a regionalizării.

Desigur, nu se va întâmpla (aproape) nimic din ceea ce consider eu că ar trebui să se întâmple.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

László Tőkés, 2012 (la congresul PPE de la Bucureşti): "Consider că toată problematica minoritară, a regiunilor dezavantajate, locuite de minoritari ar trebui să fie cuprinsă în politica de coeziune a Europei unite şi prin aceasta să se încerce depăşirea crizei generale a Europei unite. Între cauzele crizei se numără şi moştenirea comunistă, care ne frământă şi astăzi. Noi considerăm că problema regiunilor este o problemă genuină europeană şi, totodată, una specifică românească. România supercentralizată nu va reuşi să iasă din criză, dacă nu se va face descentralizarea şi regionalizarea ţării. Partidul Popular Maghiar din Transilvania propune un astfel de program de descentralizare, de regionalizare, care va conduce la un sistem de federalism în România."

Postări populare (nu P.P.E. !):