13 iunie 2012

Alte litere



14 iunie 1990, după-amiaza, sediul central al PnL (fostul sediu central, cel de vis a vis de Sala Dalles). 

Pe ferestrele de lângă cele ale sediului propriu-zis erau lipite afișe A4 scoase la xerox, pe care apăreau doar trei litere: F.S.N. Clădirea era comună, mai erau în interiorul clădirii și alte instituții (cu funcționari ai statului) care vroiau să arate mulțimii care zbiera afară că nu sunt cu "derbedeii", nu vroiau confuzii periculoase. Ba unii mai făceau - destul de forțat - semnul V cu două degete către mulțime. Pe jos era vraiște - hârtii împrăștiate și resturi de obiecte distruse. Ba chiar și un geam-două sparte. 

Azi, nu se mai vede clar PnL, literele sunt altele - USL. Probabil și majoritatea din acea mulțime - care or fi mai trăind - tot cu USL au "mers".

"Timpul este factorul care permite unui subiect să aibă două predicate contradictorii" (Kant ?).

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: