Dez-ocuparea: Pleșu și Cărtărescu, semnatari ai manifestului eurofederalist al lui Daniel Cohn-Bendit

13 iunie 2012

Pleșu și Cărtărescu, semnatari ai manifestului eurofederalist al lui Daniel Cohn-Bendit

Văzusem deja că apare și Herta Müller, acum am mai văzut alți trei: Mircea Cartarescu, écrivain; Ioana Pârvulescu, écrivaine; Andrei Gabriel Plesu, essayiste et ancien ministre roumain de la Culture.

Formularea e perfidă, pun cetățenii în față, dar cetățenii au loialități față de statele proprii, nu față de abstracțiuni:

Scopul fiind aici de a democratiza democraţiile naţionale cu scopul de a reconstrui Europa pe baza acestui strigăt de reunificare: “Nu întrebaţi ce poate face Europa pentru voi, ci ce puteţi face voi pentru Europa – Faceţi Europa!”.
Dorind “adunarea cetăţenilor obişnuiţi care acţionează independent” iniţiatorii textului fac din proiectul lor “un act de autocreare datorită căruia Europa ar obţine o nouă constituţie ‘de jos’”.

4 comentarii :

Gogu spunea...: Riddick, parca ziceai ca nu mai se foloseste paru, securea sau satirul ! Asa-i ?! Ei, bine, astia merira EXACT aceste ustensile Marat-iste ! Si sa nu-i uitam pe semnatarii declaratiei de la budapesta !!!!!; 6/13/2012
Riddick spunea...: Da. E bine să-i știe lumea pe toți.; 6/13/2012
Victor Roncea spunea...: Tare!; 6/14/2012
Riddick spunea...: ... și jalnic, în același timp.; 6/14/2012

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."