08 mai 2012

Grecia - democrație ajustată pentru oligarhie


DEMOCRAȚÍE, democrații, s. f. Formă de organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul își exercită (direct sau indirect) puterea. – Din fr. démocratie.
OLIGARHÍE, oligarhii, s. f. 1. Formă de conducere a statului, în care puterea politică și economică este deținută de un număr restrâns de persoane. ♦ Grup de persoane care exercită puterea într-o astfel de formă de guvernământ.
Rezultatele finale ale recentelor alegeri generale anticipate din Grecia arată straniu sub aspectul atribuirii mandatelor (parlamentul unicameral are 300 de locuri):

Noua Democrație - 108 (18,85%), SYRIZA - 52 (16,78%), PASOK (socialist) - 41 (13,18%), Grecii Independenţi (dreapta naţionalistă) - 33 (10,6%), KKE (comunist) - 26 (8,48%), Chryssi Avghi ("neonazist") - 21 (6,97%), Stânga Democrată (DIMAR) - 19 (6,1%).  

Astfel, PPE-iștii (Nea Demokratia/Noua Democrație, de centru-dreapta) au procente foarte apropiate de următorul clasat, SYRIZA (o coaliție de stânga anti-austeritate), totuși numărul de mandate atribuite Nea Demokratia este mai mult decât dublu față de cel al SYRIZA.

Explicația o dă legea electorală votată în 2007, care este croită astfel încât ar acorda prime electorale: majoritatea pentru o formațiune care ar atinge minim 39% - 151 de mandate, ori 50 de mandate în plus acelei formațiuni care are cele mai multe voturi. Nea Demokratia a avut 18,85% și s-a clasat pe primul loc (vă dați seama, ce "performanță", 18,85 % acum, de la 33,48% în 2009, atunci cu doar 91 de mandate). Fără cele 50 de mandate, care cu o lege normală s-ar redistribui tuturor partidelor intrate în parlament,  conform procentajului electoral, parlamentul ar arăta cam așa:

Noua Democrație - 70 (- 38), SYRIZA - 62 (+10), PASOK (socialist) - 49 (+8), Grecii Independenţi (dreapta naţionalistă) - 40 (+7), KKE (comunist) - 31 (+5), Chryssi Avghi ("neonazist") - 25 (+4), Stânga Democrată (DIMAR) - 23 (+4). 

Am redistribuit grosier cele 50 de mandate, luînd ca reper ponderea partidelor - procentul electoral raportat la totalul procentelor partidelor care au intrat în parlament (depășind pragul de 3%), adică 80,96%. Nu am ținut cont de subtilități precum specificul colegiilor ori prevederile legii electorale privind rotunjirea procentelor.

PASOK și Nea Demokratia, împreună cu alte partide mai mici care nu au mai intrat în parlament, au girat guvernul Papademos, care a impus măsurile de austeritate foarte impopulare și vânzarea de active strategice ale statului grec. Legea exact asta urmărea, manufacturarea unei false majorități alcătuite din partidele oligarhiei (Nea Demokratia și PASOK), dar planul a eșuat. Au doar 149 de mandate, iar Samaras (șeful ND) a renunțat la formarea noului guvern după ce prima rundă de negocieri a eșuat. Se așteaptă alte alegeri anticipate ori un guvern minoritar. De văzut dacă legea electorală va fi modificată, cei doi tartori ai dezastrului grecesc (Nea Demokratia și Pasok) ar pierde 30 de mandate (119 vs 149).

ATENȚIE MARE ȘI LA NOUA LEGE ELECTORALĂ PE CARE O VREA USL, CU UN SINGUR TUR (PDL ne-a pricopsit deja cu legea alegerilor locale într-un singur tur).

Am tradus pasajul referitor la legea electorală din Grecia (sursa: Wikipedia):
Legea ajută partidul care câştigă cele mai multe voturi să obţină o majoritate absolută (151 din 300 de mandate parlamentare), cu condiţia ca acesta să primească cel puţin 39% din totalul voturilor: acest lucru se presupune că ar spori stabilitatea guvernamentală. Concret, actuala lege electorală, care a fost folosită pentru prima dată la alegerile din 6 mai 2012, rezervă 50 de locuri în parlament pentru partidul sau coaliţia de partide care este susţinută de cele mai multe voturi exprimate, şi împarte restul de 250 de locuri proporţional, în funcţie de procentajul fiecărui partid din totalul voturilor valabile. Această cifră este uşor mai mare decât procentul brut raportat, aşa cum există întotdeauna un număr mic de voturi anulate sau de voturi "nule" (de obicei mai puţin de 1%), precum şi procentul de partide mai mici, care nu reuşesc să depăşească pragul de 3% și care nu sunt luate în considerare la alocarea mandatelor. Legea anterioară (folosită la alegerile legislative 2009) a fost mai puţin favorabilă pentru partidul cu cel mai mare număr de voturi, deoarece pentru e au fost rezervate doar 40 de locuri suplimentare.

Un set destul de complicat de reguli se ocupă cu rotunjirea zecimalelor, în sus sau în jos, şi asigură astfel că cu cât este mai mică o circumscripţie, reprezentarea parlamentară va fi mult mai strict proporţională. Un alt set de reguli distribuie proporţional prima de 50 de mandate pentru partidul cu cel mai mare număr de voturi din circumscripții. Mandatele individuale sunt repartizate prin "bifarea preferinţei". Alegătorii  marchează o cruce lângă numele candidatului sau a candidaţilor pe care îi preferă, numărul de cruci diferind de la unu la cinci, în funcţie de mărimea circumscripţiei. Buletinele de vot fără cruci sau cu mai multe cruci decât este permis contează numai pentru partid, nu și pentru candidaţii individuali. Contabilizarea se face manual, în prezenţa reprezentanţilor tuturor partidelor care concurează în alegeri. Contabilizarea partidelor, care este mai uşoară, se face prima, astfel încât rezultatele preliminare pot fi anunţate rapid. Contabilizarea candidaților individuali se face următoarea şi poate dura mai multe zile. Odată ce numărul de locuri pentru fiecare partid în fiecare circumscripţie electorală este determinat, locurile sunt ocupate de sus în jos, după preferințele [crucile] marcate pe buletinul de vot. Şefii de partid şi premierii în funcție sau foștii premieri sunt scutiți de trierea conform preferinței de vot: aceștia sunt plasați automat în partea de sus a listei de partid şi sunt aleşi, cu condiţia ca partidul lor să obțină cel puţin un loc în acea circumscripţie.

Prin prevedere constituţională, legea electorală poate fi schimbată cu majoritate parlamentară simplă, dar o lege odată schimbată intră în vigoare doar la următoarele alegeri, cele de după ciclul electoral curent, cu excepţia cazului supermajorității de două treimi (200 de voturi sau mai mult). Numai în acest din urmă caz intră în vigoare noua lege electorală la următoarele alegeri. Un caz concret este actuala lege electorală, care a fost adoptată în 2007. Pentru că această lege a fost adoptată cu o majoritate simplă, nu a fost folosită pentru alegerile care urmau imediat, în 2009, dar a fost apoi folosită la alegerile din 2012.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Béla Markó, 2009: "România trebuie regionalizată, fostele regiuni trebuie restructurate şi să li se dea competenţe teritoriale. Nu este suficient să acordăm competenţe mai largi autorităţilor locale, trebuie făcută o nouă regionalizare în care Ardealul să fie o entitate distinctă, la fel şi celelalte regiuni istorice: Moldova, Muntenia, Dobrogea. Este posibil un al treilea pas, dacă vom ajunge la descentralizare şi regionalizare, împreună cu formarea autonomiilor. Un alt subiect de dezbatere este şi federalizarea, care pentru unii este ca un postav roşu, dar trebuie să vorbim despre asta şi vedeţi că eu vorbesc cu mare precauţie".

Béla Markó, 2015: "În urma refugiaților mă tem că se va întări nu Europa Unită, ci se vor întări statele naționale, pe care de-acum câțiva ani am sperat să le demolăm".

 

Postări populare: