17 octombrie 2011

"Lărgirea bazei democratice" fără referendum



Lăzăroiu toacă iar tema regionalizării, pe care încearcă s-o "vândă" drept antidot al tuturor racilelor tranziţiei.

Vorbeşte despre "alte baze, mai democratice", dar nici măcar o clipă despre consultarea electoratului printr-un referendum. A anunţat însă USL referendumuri judeţene, pentru luna noiembrie - Vrancea şi Constanţa, împotriva "desfiinţării judeţelor", dar şi USL are varianta sa (tema este transpartinică). Atenţie la votul din 2012, va urma un referendum (2013 sau 2014), vor să treacă regionalizarea în Constituţie, ăsta e jocul. Poate apar partide alternative, care nu sprijină regionalizarea.

Opoziţia "nu ridică steagul regionalizării" (nu prea vizibil...), deşi PSD o planificase din mandatul Năstase-Iliescu, dar a amânat-o, fiindcă veneau alegerile si erau conştienţi cât de "populară" este această temă pentru alegători. Liga Pro Europa chiar a lansat pe atunci (2001) un manifest al regionalizării, având titlul "Uniunea Europeană ca sistem federativ" (aceasta este varianta reală, cea la care se urmăreşte să se ajungă).

Atenţie, în continuare, la Lăzăroiu, este principalul vector mediatic al regionalizării. Celelalte teme pe care le lansează sunt teme-parazit, regionalizarea este tema lui principală:

http://1.1.1.4/bmi/3.bp.blogspot.com/_8v_cvxgMx3o/TQVMcsty4oI/AAAAAAAACUI/wAYJ6WG8V2k/s1600/lies.JPG
- Ia, atenţiune aici !
Dacă actualele regiuni de dezvoltare ar căpăta personalitate juridică şi s-ar desfiinţa judeţele s-ar întâmplă câteva lucruri importante pentru România: 1. S-ar clarifica în primul rând competenţele autorităţilor locale. Competenţele de dezvoltare ar reveni regiunilor, iar cele de funcţionare localităţilor. 2. Regiunile de dezvoltare ar fi beneficiari reali ai fondurilor europene, nu prin medierea politică a ministerelor, aşa cum se întâmplă acum. 3.Cetăţeanul ar găsi multe soluţii ale problemelor sale la primărie şi nu la câteva sute de kilometri de casă. 4. Agenţiile parazitare din subordinea ministerelor s-ar face utile comunităţilor şi ar scoate pe piaţa muncii funcţionari fără nici o treabă, numiţi politic. 5. Ierarhiile de tip feudal bine consolidate şi menţinute de partidele politice ca mecanism de strângere de voturi ar fi destructurate. 6. Instituţiile politice de decizie la nivel regional ar fi construite pe alte baze, mai democratice decât până acum.

Paradoxal, cu o majoritate blocată, care nu vede filonul de aur din povestea regionalizării şi descentralizării, liderii opoziţiei nu ridică steagul reformei teritoriale. De unde se vede că România feudală e mămica la sânul căreia se alăptează toţi politicienii, indiferent de culoarea politică.

2 comentarii :

Anonim spunea...

Nu apuca stia sa faca SUE, iar daca o vor face NU va rezista nici cit a fiintat in actuala formula. Visul acesta este sortit sa nu se impineasca, iar incercarile(esuate)de pina acum au fost pedepsite de Tatal Popoarelor cu cite un razboi. Aceasta este ordinea si nu invers, desi , aparent, istoria ne spune altceva ! Asa ca, sint mai''elastici'' aia de la PSD care ar executa ei ordinul dar....mai incet, dupa studii, referendumuri etc. poate pina atunci nu mai trebuie.

Riddick spunea...

Să sperăm că nu se va face. Dar să fim pregătiţi de ripostă dacă vor încerca.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: