28 iunie 2011

Manifestul regionalizării din 2001 al Ligii Pro Europa - "Uniunea Europeană ca sistem federativ"



Aceleaşi clişee ca cele din 2011 - "sistemul actual, 'ceauşist', favorizează corupţia". Se avea în vedere viitoarea Constituţie Europeană, care a devenit în final Tratatul de la Lisabona:

Memorandum către Parlament pentru construcţia regională a României

Noi, semnatarii prezentului document-memorandum, propunem partidelor politice, administraţiilor locale, liderilor marcanţi de opinie şi societăţii civile, spre dezbatere publică, următoarele idei referitoare la construcţia politică şi administrativă a unei Românii a regiunilor, în consens cu dezbaterea care se desfăşoară la nivel european despre viitorul Europei unite.

1. Propunerile de faţă au în vedere dezvoltarea armonioasă a României, ţinînd cont de identitatea istorică, economică şi social- culturală a regiunilor ei. În accepţiunea noastră, proiectul construcţiei regionale a României nu are nimic în comun cu secesionismul sau cu iredentismele de orice natură. De aceea, considerăm că orice abordare în acest sens este simplistă şi urmăreşte să deturneze diversionist discuţiile publice aprofundate şi responsabile despre viitorul ţării noastre raportat la experienţele europene.

2. Participarea noastră în dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene ca sistem federativ, unde regiunile constituţionale, precum Scoţia, Catalonia, Flandra, Valonia, Bavaria etc. ocupă un loc aparte, poate contribui la cunoaşterea mai precisă a acelei structuri instituţionale în care dorim să ne integrăm. Modelul regional, aşa-numitul nivel mijlociu de guvernare (meso-government), serveşte, în opinia noastră, redobîndirii identităţii noastre europene.


3. Considerăm drept principiu de bază al construcţiei regionale alocarea unor competenţe administrative şi politice entităţilor teritoriale şi nu comunităţilor naţionale sau etnice, acestea din urmă beneficiind, în modelul regional, de garanţii politice şi juridice pentru asigurarea intereselor lor specifice.

4. Sistemul administrativ ultracentralizat, preluat aproape neschimbat după 1989, favorizează corupţia şi birocraţia şi amplifică lipsurile inerente ale administraţiei bazate pe unităţi mici, numeroase şi excesiv de costisitoare. Pe de altă parte, ideea descentralizării este conţinută într-un cadru conceptual juridic enunţat atît prin angajamentele internaţionale la care România este parte, cît şi prin elemente de armonizare europeană a legislaţiei interne.

5. Propunem o reformă administrativă care să redefinească statutul entităţilor teritoriale existente şi să introducă noi forme administrative şi politice. Construcţia acestora poate porni de la regiunile de dezvoltare sau de la provinciile istorice.

6. Propunem, din aceeaşi perspectivă, discutarea înfiinţării unor consilii regionale sau a parlamentelor provinciale localizate în reşedinţe regionale sau capitale provinciale.

7. Credem că, pe lîngă atribuţiile politice, economice şi culturale ale autorităţilor regionale, exercitate conform principiului subsidiarităţii şi al celorlalte norme uzuale în Uniunea Europeană, trebuie avută în vedere şi o descentralizare radicală a politicii informaţionale. Studiourile regionale de televiziune pot juca un rol deosebit în modelarea spaţiului public din regiunile României.

8. Asumarea pe baze civice a identităţilor regionale contribuie, în regiunile multietnice cum sînt Banatul, Transilvania sau Dobrogea, la formarea unei identităţi transetnice, prin care pot fi depăşite atît nostalgiile, temerile sau escaladările extremist-naţionaliste, cît şi naţionalismele voalate, care, de multe ori, se folosesc de o frazeologie civică şi democratică.

9. O nouă construcţie regională implică şi o nouă construcţie politică, ce nu se poate înfăptui fără o reformă constituţională, în consens cu principiile de bază ale constituţiei europene, în curs de elaborare.

10. Propunerile de faţă se bazează pe criteriile republicanismului, care înseamnă guvernare cu consimţămîntul celor guvernaţi, şi ale democraţiei participative. De aceea, orice decizie structurală trebuie să fie rezultatul unui referendum, organizat, după caz, la nivel regional sau naţional, după o discuţie publică de anvergură, în aşa fel încît populaţia să fie cu bună credinţă informată despre situaţiile similare europene şi despre şansele acestui tip de administraţie.

Prezentul text a fost trimis Biroului Permanent al Parlamentului României, conducerilor Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, Partidului Democrat, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, şi urmează să fie trimis şi Parlamentului European şi Comitetului Regiunilor.

Cluj, 8 decembrie, 2001

Semnează: 

 
Alexandru Antik - artist plastic
Ágoston Hugó - publicist
Bakk Miklós - politolog
Mircea Boari - politolog
Alexandru Cistelecan - critic literar
Marius Cosmeanu - sociolog
Caius Dobrescu - scriitor
Hadházy Zsuzsa - publicist
Molnár Gusztáv - politolog
Ovidiu Pecican - istoric
Szokoly Elek - publicist
Traian Ştef - scriitor
Daniel Vighi - scriitor

După 8 decembrie au aderat la Memorandum următoarele persoane:

 
Ágoston Vilmos - scriitor, Gödöllő, Ungaria
Ábrahám Endre-Csaba - student Politologie; Eger, Ungaria
Balázsi Gábor - PhD, cercetător, Northwestern University Medical Center, Chicago
Balogh Ágnes - student Drept, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj (UBB); Cluj
Bányai Péter - analist politic, Cluj
Bedő Olivér - student, Sfîntu Gheorghe
Benedek Sándor - student Politologie, UBB; Gheorgheni (jud. Harghita)
Bíró Béla - publicist, Sfîntu Gheorghe
Dr. Carmen Blina - medic, Timişoara
Cristian Branea - asistent, UBB, Facultatea de Studii Europene; Cluj
Buja Béla Gergely - student Sociologie, UBB; Tîrgu Mureş
Bujdosó Ilonka-Éva - profesor pensionar, Oradea
Alexandru Cozma - student, Engleză, Universitatea de Vest Timişoara; Timişoara
Czika Tihamér - student Drept, UBB, Sfîntu Gheorghe
Csoma Botond - absolvent Studii Europene, UBB; Cluj
Daday Csaba - licean, Oradea
Daday Zoltán - licean, Oradea
Daday Ildikó - inginer, Oradea
Daday Zsolt - inginer, Oradea
Dr. Reghina Dascălu - anglist, conferenţiar, Timişoara
Dănuţ Dinu - căpitan inginer, Piteşti
Demeter Attila - student Drept, UBB; Odorheiu-Secuiesc
Dénes Isván - profesor pensionar, Turda
Adrian Docea - student, ştiinţe Economice, UBB; Alba Iulia
Dr. Vasile Docea - istoric, conferenţiar, Timişoara
Andrei Dombi - profesor de limbă engleză, Cluj
Eva Dorca - inginer, Reşiţa
Smaranda Enache - filolog, Tîrgu Mureş
Fülöp László - student Istorie, UBB; Ocna de Sus, jud. Harghita
Géczy Levente - student Drept, UBB; Săcele, jud. Braşov
Gogolák Hrubecz Csongor - student Drept, UBB; Tîrgu Mureş
Dr. Ovidiu Grivu - medic, profesor, Timişoara
Dumitru Groşan - preot greco-catolic, Călineşti, jud. Maramureş
Claudiu Groza - jurnalist, Cluj
Haller István - coordonator program, Tîrgu Mureş
Horváth István - student Filozofie, Universitatea Creştină "Partium", Oradea; Oradea
Horváth László - absolvent Fizică, UBB; Tîrgu Mureş
Dr. Kakucs Lajos - istoric, Rüsselsheim, Germania
Kispál Attila - student Arte Plastice; Sfîntu Gheorghe
Radu Macrinici - dramaturg, Sfîntu Gheorghe
Doru Mareş - scriitor, Sfîntu Gheorghe
Radu Mârza - istoric, Cluj
Viorel Micheş - instrumentist, Cluj
Mikló Sándor - student Informatică, UBB; Tărcaia, jud. Bihor
Mircea Munteanu - Tîrgu Mureş
Mózes Pál - inginer silvic, Oradea
Lucian Nastasă - istoric, Cluj
Dr. Nemes Mária - medic primar, Tîrgu Mureş
Parászka-Ferencz Boróka - profesor, Miercurea Ciuc
Radu Pop - inginer, Kichener, Canada
Rea-Silvia Pop - absolvent Studii Europene, UBB; Cluj
Cristian Popa - jurnalist, Cluj
Pozsony János Csaba - student Ştiinţe Politice, UBB; Sfîntu Gheorghe
Plugor Magor - profesor, Cluj
Andrei Roth - analist-programator, Cluj
Sebestyén Zita - jurnalist, Cluj
Simo Imre Géza - inginer al protecţiei mediului, Vlahiţa, jud. Harghita
Adrian Simon - absolvent Ştiinţe Politice, Universitatea Oradea; Biharia, jud. Bihor
Răzvan Soporan - student Filozofie, UBB; Cluj
Sopronyi Róbert - student Drept, UBB; Zalău
Szűcs Attila - inginer informatician, Oradea
Marius Tabacu - jurnalist, Cluj
Tófalvi Márta - student Drept, UBB; Odorheiu-Secuiesc
Tófalvi Zoltán - jurnalist, Tîrgu Mureş
Cezar Trante - informatician, Budapesta
Dr. Vasile V. Trif - Australia
Venczel Enikő - traducător, Cluj
Verbiţchi Réka - student Istorie, UBB; Cluj
Veér István-János - pensionar, Oradea
Visky András - scriitor, Cluj
Wrábel Judit - profesor, Budapesta
Wrábel Zoltán - economist, Budapesta
Wrábel Zoltán Zsolt - expert financiar, Budapesta
Augustin Zeriu - cercetător ştiinţific, profesor, Cluj


http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000377.html

5 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Vad ca mai toti semnatarii sunt din Ardeal+Ungaria+Germania...
A tunat si i-a adunat

Crystal Clear spunea...

Acum am vazut "Duda".
Cu ce sa se ocupe R 22 ? Cu regionalizare, bineinteles.Si profunda, nu asa superficiala si simplista a la Basescu.... :(

Riddick spunea...

Mulţi au de-a face cu reţeaua Soros, Open University Budapest.

Riddick spunea...

Daaa... "maximalişti".

Crystal Clear spunea...

Stiu, am remarcat si eu povestea cu Open University Budapest...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Radu Bălănescu (Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România, la gala MLNR), 2019: "Vin încărcat de optimism, în sfârșit societatea românească promovează dialogul, promovează prin factori decidenți extremi de importanți un pact pentru o cale europeană, pentru că România face parte din Europa și noi trebuie să promovăm cu toții acest lucru".

Postări populare (nu P.P.E. !):