Ce mai votează europarlamentarii: TVA unic la nivelul UE, dreptul de anchetă al Parlamentului European

Ne apropiem cu paşi rapizi de ceea ce Václav Klaus numeşte post-democraţie, iar Vladimir Bukovski, "noul URSS". Parlamentul European, un organism ales în urma votului a doar 43.01% din numărul cetăţenilor cu drept de vot din statele Uniunii Europene (dintre cetăţenii români, doar 27,21% !), legiferează chestiuni care au un impact major asupra vieţii tuturor "cetăţenilor europeni".

TVA-ul unic la nivel european ar constrânge programele politice ale partidelor, precum şi politicile şi strategiile economice naţionale. Parlamentul European, în Propunerea de rezoluţie privind TVA, consideră sistemul actual de TVA din UE ca fiind "unul provizoriu". Rezoluţia a fost votată de aproape toţi europarlamentarii din România (patru au fost absenţi, iar trei nu au votat).

Comisia pentru afaceri constituţionale a Parlamentului European (nu este niciun europarlamentar din România în componenţa comisiei) a votat Raportul privind modalităţile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European, care ar da dreptul Parlamentului European să întreprindă anchete cu caracter juridic, dreptul de a solicita probe (inclusiv documente cu caracter secret) şi a cita martori, precum si sancţiuni împotriva persoanelor si statelor care nu s-ar conforma comisiei de anchetă. Europarlamentarul britanic Nigel Farage califică raportul drept "curată nebunie".

Redau pasajele semnificative ale rezoluţiei şi raportului:

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitor la viitorul taxei pe valoarea adăugată
(2011/2082(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei Europene privind viitorul taxei pe valoarea adăugată (COM(2010)0695),

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru transport și turism (A7-0318/2011),

A. întrucât sistemul actual de TVA din UE, care există deja de 17 ani, este caracterizat ca fiind unul provizoriu, preconizându-se trecerea la un nou sistem la momentul oportun; întrucât noua inițiativă a Comisiei, sub forma unei cărți verzi, este doar începutul unei proceduri care va fi, probabil, îndelungată, dificilă și complexă și a cărei reușită va depinde de determinarea autentică a statelor membre de a elabora un sistem „mai simplu, mai solid și mai eficient”, care este mai transparent și întemeiat pe o colaborare strânsă și pe schimbul de cele mai bune practici dintre statele membre, cu respectarea principiului subsidiarității;

B.  întrucât scopul unui sistem de TVA comun este consolidarea eficienței în funcționarea pieței interne, ceea ce reprezintă un instrument esențial pentru menținerea de către UE a competitivității sale;

Considerații generale

3.  constată că definițiile unor concepte precum „bunăstarea socială” sau „principiile de ordin social”, care desemnează servicii ce pot face obiectul unei scutiri sau al unei cote reduse a TVA-ului, sunt foarte vagi, deoarece sunt stabilite de instanțele naționale în baza legislației statelor membre și, prin urmare, prezintă riscul de a genera o distorsionare permanentă a concurenței;

Procesul juridic

46. prin urmare, solicită statelor membre să sporească gradul de armonizare prin următoarele măsuri:

– să recurgă la regulamente în loc de directive, în măsura posibilului, deoarece acestea asigură o armonizare imediată și securitate juridică;

– în mod alternativ, să permită Comisiei să publice o culegere de norme comune la nivelul UE privind TVA sub formă de decizii de punere în aplicare cu aprobarea majorității statelor membre(4), modificând rolul Comitetului pentru TVA;

–  să instituie un proces de raționalizare și coordonare la nivelul UE a proceselor naționale de implementare, acordând Comisiei un rol mai important;

–  să implice, ca regulă generală, părțile interesate și întreprinderile în procesul de elaborare și punere în aplicare a legislației privind TVA atât la nivelul UE, cât și la nivel național, implicând îndeosebi experți externi în activitatea Comitetului pentru TVA la nivelul UE;

 
PROIECT DE RAPORT

referitor la o propunere de regulament al Parlamentului European privind modalităţile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European şi de abrogare a Deciziei 95/167/CE, Euratom, ECSC a Parlamentului European, Consilului şi Comisiei (2009/2212(INI))

- propunerile de amendamente

(4) În concordanţă cu principiul utilităţii, astfel cum a fost recunoscut în jurisprudenţa Curţii de Justiţie, competenţele care sunt indispensabile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din dreptul de anchetare ar trebui conferite Parlamentului European şi comisiilor sale de anchetă. În acest scop, este de asemenea esenţial ca instituţiile şi organismele Uniunii Europene, precum şi statele membre, să ia toate măsurile menite să faciliteze îndeplinirea respectivelor sarcini.

(7) Dreptul de anchetare, ca element important al competenţelor de supraveghere parlamentară, urmăreşte stabilirea modului în care a fost aplicat în trecut corpusul legislativ existent; în acest fel, este esenţial ca o comisie de anchetă să se poată sprijini pe dovezi concrete, acumulate în cursul cercetărilor sale. În acest scop, comisiile de anchetă ar trebui să aibă posibilitatea ca, în limitele mandatului lor, să desfăşoare toate cercetările pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor, în special să întreprindă cercetări la faţa locului, să solicite documente, să citeze martori, să audieze funcţionari şi alţi agenţi ai Uniunii sau ai statelor membre şi să ceară rapoarte de expertiză.

(12) Pentru ca o comisie de anchetă să poată fi, însă, sigură că concluziile sale se bazează pe elemente cu valoare probatorie, aceasta ar trebui să fie îndrituită, de asemenea, să citeze ca martor orice persoană rezidentă în Uniunea Europeană, inclusiv funcţionarii şi ceilalţi agenţi ai instituţiilor Uniunii sau ai statelor membre, cu obligaţia de a răspunde la întrebări cu bunăvoinţă, în totalitate şi respectând adevărul; mai mult, pentru a garanta capacitatea funcţionarilor şi a celorlalţi agenţi ai Uniunii de a se conforma acestei obligaţi, ar trebui afirmat cu claritate că, în conformitate cu articolul 17 şi articolul 19 din Statutul funcţionarilor Uniunii Europene, stabilit prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/681, şi cu articolul 11 din Regimul aplicabil altor agenţi ai Uniunii, specificat în acelaşi regulament, se consideră că aceştia sunt autorizaţi să se supună somaţiilor comisiilor, să ia parte la audieri în calitate de martori, să dea declaraţii şi să producă dovezi în persoană.