Aceeaşi placă - "accesarea fondurilor europene"

Şi "Reprezentanţa Ținutului Secuiesc", şi propunerile de modificări constituţionale care prevăd euroregionalizarea, au ca "argument" comun mai buna accesare a fondurilor europene. Este criticată iniţiativa "secuiască", dar este trecută sub tăcere "mutarea cea mare".

 

Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba a spus că  biroul de reprezentanță va avea activități pe două direcții, și anume:

Prima, este să ne aducă informații directe de la Bruxelles pe programe de dezvoltare regională, rurală. De pildă, programe care nu se derulează aici în țară. Există o mare parte de programe care se accesează direct de la Bruxelles prin colaborări, parteneriate cu 5-7 țări membre UE. De exemplu, INTERREG, LEONARDO, YOUTH, programe  de agricultură, de cultură.  Așadar, noi am dorit să aducem câți mai mulți bani în județele noastre, având în vedere că avem aceleași arii de probleme și așa găsim parteneri să ne fim de folos. Până acum, am accesat programele prin mailuri, telefoane, dar nu este ca atunci când ești acolo și poți direct să accesezi, să ai contacte.

Club 2020 - Reprezentanța Ținutului Secuiesc va avea ca scop accesarea fondurilor europene 

„Este clar că nimeni nu mai poate vorbi de proiecte regionale atât timp cât noi nu suntem capabili să ieşim din organizarea administrativă de dinainte de Revoluţie. Această organizare a fost justificată pentru sistemul de dinainte de decembrie ’89, acum nu mai putem duce nici măcar proiectele regionale, pentru că euroregiunile, aşa cum au fost organizate ele, practic, nu au autoritate asupra judeţelor”.

Traian Băsescu, la consultarea cu partidele pe tema revizuirii Constituţiei (2010)

“Mi-e greu să estimez mişcările pe care le face Traian Băsescu, însă în acest moment el are multe mesaje, pe multe paliere, şi pe al UDMR inclusiv. Din punctul meu de vedere, o reorganizare teritorială este binevenită în România, având în vedere că cele şapte regiuni care au fost considerate Euroregiuni nu funcţionează sub nicio formă; cred că în afară de acele accesări de fonduri europene – majoritatea pe baze politice, nu văd nicio legătură între judeţele care compun cele şapte regiuni”.

Preşedintele PNL Sfântu-Gheorghe (Covasna), Mădălin Guruianu



"Este absolut nevoie de o nouă reorganizare administrativă a României şi ea trebuie făcută, am spus-o în permanenţă, de toate forţele politice, pentru că aici intervin foarte multe orgolii care ţin de un patriotism local sănătos de altfel. Am dat exemplu azi la Vâlcea, sunt state europene, ca de exemplu Polonia, care, după 1990, au făcut două reforme, se pregătesc de a treia. Şi România va trebui să o facă, euroregiunile noastre sunt prea mici, trebuie să aibă circa trei milioane de locuitori pentru a fi eligibile pe termen lung pe fonduri europene. Un singur lucru este clar şi l-am spus în urmă două săptămâni la Harghita: niciodată pe criterii etnice".
 
Vasile Blaga (PDL)


”Acum se aruncă bani peste tot, pe criterii politice, inclusiv programele europene nu comunică între ele pentru că sunt multe instituţii care le coordonează. Aici trebuie să ducem dezbaterea despre dezvoltarea regională, nu în fotografia regiunilor. M-am uitat cu atenţie pe proiect (al UDMR – n.r.) şi am văzut că, în proporţie de peste 90%, pentru că acest gen de modificare introduce o nouă noţiune, care nu există acum în România, dincolo de regiuni – cea de macroregiuni – şi care cuprinde macroregiunea de aici, din nord-vest, cuprinde exact suprafaţa de atunci, din 1940 (Ardealul de nord – n.r.)”
 
Liviu Dragnea (PSD)

Guvernele europene, deci şi cel român, vor avea în viito­rul nu foarte îndepărtat competenţe din ce în ce mai mici în materie de regle­mentări în domeniul economic, deci şi o marjă de manevră din ce în ce mai redusă. Bugetele naţionale vor fi avizate de Bruxelles. Parlamentul va trebui să ţină seamă de aceste opinii. Şefii de state îşi vor asuma angajamente punctuale pe domeniul economic. Iar apariţia unui guvern al Uniunii Europene, în adevăratul sens al cuvântului, care să gestioneze politica economică şi fiscală este inevitabilă, susţine Leonard Orban (48 de ani), consilier al preşe­dintelui Traian Bă­sescu, fost comisar euro­­pean - primul din partea României.
 
"În faţa competiţiei dure a Asiei şi Americii, Europa va trebui să-şi aleagă un guvern unic, altminteri riscă să-şi piardă influenţa. O pierdere a influenţei ar însemna o lovitură extrem de dură pentru fiecare cetăţean pentru că pierderea influenţei echivalează cu scăderea drastică a nivelului de trai. "Eu nu văd o altă soluţie decât un guvern european", spune Orban. În UE există încă îngrijorări mari, chiar dacă sunt şi semne pozitive de revenire economică".

Leonard Orban (consilier prezidenţial !) - interviu în Ziarul Financiar