28 februarie 2010
80 bn €
Naluca incontrolabila a datoriei externe
Confruntarea cu o naluca va fi permanent pe agenda noului guvern. Si ar fi existat aceasta confruntare oricare ar fi fost guvernul. Naluca, pentru ca guvernul n-o poate nici macar atinge si cu atat mai putin controla, platindu-i insa - desigur pe seama contribuabilului roman - ravagiile.Naluca are un nume precis: datoria externa. Si, in ciuda balivernelor pe care le toarna despre aceasta oficialii Bancii Nationale, datele chiar ale institutiei releva de ce datoria externa in cazul Romaniei este o naluca incontrolabila si acut nefasta.
O indatorare externa are si foloase, si ponoase. In cazul Romaniei, nu are decat ponoase, reclamand plati fara ca tara si populatia ei sa fi tras vreun folos.
In principal, indatorarea externa care trece in contul Romaniei nu este a unor entitati romanesti, fie ca este vorba de stat, de firme autohtone sau de populatie, dar este platita de acestea din urma.
Datoria externa a Romaniei a ajuns la aproape 80 miliarde euro. Daca ar fi dupa entitatile romanesti, tara n-ar putea avea, materialmente, o asemenea datorie externa. Populatia nu s-a imprumutat in strainatate. Nici nu putea.
Firmele cu capital romanesc au facut-o sau au putut-o face doar la niveluri derizorii. Iar statul roman, chiar si cu imprumutul impus extern de la FMI-UE, dar din care a intrat in tara deocamdata doar jumatate, are o indatorare slaba.
In total, daca este vorba de o indatorare externa a entitatilor romanesti de circa 20 miliarde euro! De mai mult nici nu putea fi vorba, caci nimeni din strainatate n-ar fi imprumutat Romaniei 80 miliarde euro! Si aceasta doar in cativa ani, pentru ca aiuritoarea indatorare externa s-a creat numai in ultimii patru-cinci ani!
Grosul - adica vreo 60 miliarde euro - reprezinta indatorare catre strainatate a subsidiarelor din Romania ale unor firme straine (banci si societati nebancare). Expansiunea in Romania a acestora a fost finantata in ultimii patru-cinci ani cu bani din strainatate, inainte de toate de la societatile-mama.
Fiind vorba de sume angajate din Romania, acestea trec in contul Romaniei ca datorie externa. Care ar fi atunci problema, pentru ca, in principiu, cel ce se indatoreaza acela trebuie sa si plateasca?!
Entitatile romanesti ar urma sa-si plateasca partea lor, iar firmele straine, daca s-au indatorat mai mult, ar urma sa plateasca mai mult!
In practica, nu este deloc asa! Indatorarea subsidiarelor din Romania fata de alte tari, repetam indeosebi fata de propriile mame din Occident, formeaza ceea ce se numeste indeobste expunerea financiara straina fata de Romania.
Interventia crizei economice si financiare a ridicat problema riscurilor unei expuneri financiare prea mari fata de o zona sau alta, fata de o tara sau alta, in raport cu vulnerabilitatile concrete existente. Oricum, a aparut tendinta naturala de retragere din zonele periferice pentru apararea redutelor principale din tarile de origine.
Firmele straine din Romania au santajat, ca la drumul mare, statul roman cu reducerea expunerii financiare pe Romania sau, altfel spus, cu retragerea de angajamente financiare din Romania.
La expuneri de 60 miliarde euro, din care peste 22 miliarde euro pe termen scurt, o reducere chiar de numai 10-15% inseamna iesiri nete din Romania intre 6 si 10 miliarde euro.
Adica sume absolut imposibil de compensat de catre statul roman si capitalul romanesc. Iar, fara compensari, leul se prabusea inexorabil, daca nu se strangea cureaua de catre entitatile romanesti (stat, firme, populatie) cu sumele corespondente.
Firmele straine din Romania au cerut pur si simplu statului roman sa aduca bani din strainatate pentru a le completa reducerea finantarii din partea mamelor lor, amenintand ca altfel isi iau talpasita. S-a inventat cea mai murdara modalitate de iesire! Un experiment fara precedent!
A fost pus statul roman sa se imprumute de la FMI-UE pentru a aduce pe piata firmelor straine finantarea de care fusesera private, in contextul crizei, de catre mamele lor din Occident. Un experiment straniu: un imprumut pentru altii!
Subsidiarele firmelor straine au fost temporar salvate. Temporar, pentru ca si-au rezolvat doar o parte infima din problema. In schimb, statul roman, ca platitor, a fost infundat adanc intr-o nefericire irecuperabila.
Pentru firmele straine, 20 de miliarde euro constituie mai nimic. Pentru statul roman, 20 miliarde euro reprezinta o suma abominabila pe care o va plati cu enorme constrangeri pentru populatie. Si va fi vorba de plati pentru nimic!
Problema ramane insa absolut intacta, chiar daca o parte din datoria presanta pe termen scurt a subsidiarelor firmelor straine din Romania a fost preluata pe termen mediu si lung de catre statul roman.
Firmele straine vor ameninta - si chiar ameninta - in continuare cu reducerea expunerii financiare pe Romania, care cu cat este mai abrupta, cu atat naruieste mai rapid leul si perspectivele.
Statul roman, care din motive electorale descoperise in imprumutul de la FMI comoditatea politica de a nu face ajustarile impuse de criza in sectorul public, va trebui sa se lupte cu naluca datoriei externe de indata ce vor incepe platile in contul imprumutului de la FMI-UE.
Poate sa se dea si peste cap sa faca ajustari - inclusiv reduceri de salarii si pensii -, caci va fi aproape degeaba! La nivelul problemei puse de expunerea financiara a firmelor straine pe Romania, ajustarile respective nu se vor resimti aproape cu nimic, intrucat va fi vorba de o picatura intr-un ocean.
Poate statul roman sa ne puna sa strangem sever cureaua pentru a redresa situatia, dar echilibrarile sunt imposibile, intrucat dezechilibrele nu sunt in ograda Romaniei, ci la altii. Doar platite sunt de noi!
Analiza de Ilie Serbanescu - Bloombiz.ro
http://www.bloombiz.ro/finante/naluca-incontrolabila-a-datoriei-externe-
Confruntarea cu o naluca va fi permanent pe agenda noului guvern. Si ar fi existat aceasta confruntare oricare ar fi fost guvernul. Naluca, pentru ca guvernul n-o poate nici macar atinge si cu atat mai putin controla, platindu-i insa - desigur pe seama contribuabilului roman - ravagiile.Naluca are un nume precis: datoria externa. Si, in ciuda balivernelor pe care le toarna despre aceasta oficialii Bancii Nationale, datele chiar ale institutiei releva de ce datoria externa in cazul Romaniei este o naluca incontrolabila si acut nefasta.
O indatorare externa are si foloase, si ponoase. In cazul Romaniei, nu are decat ponoase, reclamand plati fara ca tara si populatia ei sa fi tras vreun folos.
In principal, indatorarea externa care trece in contul Romaniei nu este a unor entitati romanesti, fie ca este vorba de stat, de firme autohtone sau de populatie, dar este platita de acestea din urma.
Datoria externa a Romaniei a ajuns la aproape 80 miliarde euro. Daca ar fi dupa entitatile romanesti, tara n-ar putea avea, materialmente, o asemenea datorie externa. Populatia nu s-a imprumutat in strainatate. Nici nu putea.
Firmele cu capital romanesc au facut-o sau au putut-o face doar la niveluri derizorii. Iar statul roman, chiar si cu imprumutul impus extern de la FMI-UE, dar din care a intrat in tara deocamdata doar jumatate, are o indatorare slaba.
In total, daca este vorba de o indatorare externa a entitatilor romanesti de circa 20 miliarde euro! De mai mult nici nu putea fi vorba, caci nimeni din strainatate n-ar fi imprumutat Romaniei 80 miliarde euro! Si aceasta doar in cativa ani, pentru ca aiuritoarea indatorare externa s-a creat numai in ultimii patru-cinci ani!
Grosul - adica vreo 60 miliarde euro - reprezinta indatorare catre strainatate a subsidiarelor din Romania ale unor firme straine (banci si societati nebancare). Expansiunea in Romania a acestora a fost finantata in ultimii patru-cinci ani cu bani din strainatate, inainte de toate de la societatile-mama.
Fiind vorba de sume angajate din Romania, acestea trec in contul Romaniei ca datorie externa. Care ar fi atunci problema, pentru ca, in principiu, cel ce se indatoreaza acela trebuie sa si plateasca?!
Entitatile romanesti ar urma sa-si plateasca partea lor, iar firmele straine, daca s-au indatorat mai mult, ar urma sa plateasca mai mult!
In practica, nu este deloc asa! Indatorarea subsidiarelor din Romania fata de alte tari, repetam indeosebi fata de propriile mame din Occident, formeaza ceea ce se numeste indeobste expunerea financiara straina fata de Romania.
Interventia crizei economice si financiare a ridicat problema riscurilor unei expuneri financiare prea mari fata de o zona sau alta, fata de o tara sau alta, in raport cu vulnerabilitatile concrete existente. Oricum, a aparut tendinta naturala de retragere din zonele periferice pentru apararea redutelor principale din tarile de origine.
Firmele straine din Romania au santajat, ca la drumul mare, statul roman cu reducerea expunerii financiare pe Romania sau, altfel spus, cu retragerea de angajamente financiare din Romania.
La expuneri de 60 miliarde euro, din care peste 22 miliarde euro pe termen scurt, o reducere chiar de numai 10-15% inseamna iesiri nete din Romania intre 6 si 10 miliarde euro.
Adica sume absolut imposibil de compensat de catre statul roman si capitalul romanesc. Iar, fara compensari, leul se prabusea inexorabil, daca nu se strangea cureaua de catre entitatile romanesti (stat, firme, populatie) cu sumele corespondente.
Firmele straine din Romania au cerut pur si simplu statului roman sa aduca bani din strainatate pentru a le completa reducerea finantarii din partea mamelor lor, amenintand ca altfel isi iau talpasita. S-a inventat cea mai murdara modalitate de iesire! Un experiment fara precedent!
A fost pus statul roman sa se imprumute de la FMI-UE pentru a aduce pe piata firmelor straine finantarea de care fusesera private, in contextul crizei, de catre mamele lor din Occident. Un experiment straniu: un imprumut pentru altii!
Subsidiarele firmelor straine au fost temporar salvate. Temporar, pentru ca si-au rezolvat doar o parte infima din problema. In schimb, statul roman, ca platitor, a fost infundat adanc intr-o nefericire irecuperabila.
Pentru firmele straine, 20 de miliarde euro constituie mai nimic. Pentru statul roman, 20 miliarde euro reprezinta o suma abominabila pe care o va plati cu enorme constrangeri pentru populatie. Si va fi vorba de plati pentru nimic!
Problema ramane insa absolut intacta, chiar daca o parte din datoria presanta pe termen scurt a subsidiarelor firmelor straine din Romania a fost preluata pe termen mediu si lung de catre statul roman.
Firmele straine vor ameninta - si chiar ameninta - in continuare cu reducerea expunerii financiare pe Romania, care cu cat este mai abrupta, cu atat naruieste mai rapid leul si perspectivele.
Statul roman, care din motive electorale descoperise in imprumutul de la FMI comoditatea politica de a nu face ajustarile impuse de criza in sectorul public, va trebui sa se lupte cu naluca datoriei externe de indata ce vor incepe platile in contul imprumutului de la FMI-UE.
Poate sa se dea si peste cap sa faca ajustari - inclusiv reduceri de salarii si pensii -, caci va fi aproape degeaba! La nivelul problemei puse de expunerea financiara a firmelor straine pe Romania, ajustarile respective nu se vor resimti aproape cu nimic, intrucat va fi vorba de o picatura intr-un ocean.
Poate statul roman sa ne puna sa strangem sever cureaua pentru a redresa situatia, dar echilibrarile sunt imposibile, intrucat dezechilibrele nu sunt in ograda Romaniei, ci la altii. Doar platite sunt de noi!
Analiza de Ilie Serbanescu - Bloombiz.ro
http://www.bloombiz.ro/finante/naluca-incontrolabila-a-datoriei-externe-
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."
Postări populare:
-
Şi nimeni (dintre politicieni) nu protestează; ba-l şi văd înregistrat "legal". De ce nu se face o razie la această oficină separ...
-
PDL, în ultima vreme, este reprezentat în platoul Realitatea TV de... Oajdea şi de Paleologu.
-
- Trezirea, PDL ! - Evenimentul zilei are azi un articol - PDL face planuri de excludere a lui Preda - din care aflăm că "exclu...
-
"Elefantul nu a consumat carne din cauză foamei, ci pentru că a vrut să se răzbune pe oameni" Un elefant `canibal` a fost împu...
-
La întâlnirea cu Herman van Rompuy, Traian Băsescu a declarat : "Cred că domnul preşedinte Herman van Rompuy a acoperit toată ...
-
Assange a fost arestat în Marea Britanie pe baza unui mandat de arestare emis de Suedia pentru "viol, agresiune sexuală şi coerci...
-
- Băse - Soros - niku_elektriku - Alina Mungiu-Pippidi - Mr. Blogary - Theophyle - sunt un impertinent (n'aşa ? ;-) ...
-
Revista AGERO Psiholog - Cercetător drd. Gabriel Ungureanu „Ploaia care va veni le va potopi pe toate, Să încercăm să facem noi...
-
The Germanization of Europe 2011/02/14 BERLIN - "Pactul UE pentru Competitivitate" propus de către Germania şi Franţa ...
-
NEW.EURO-MED.DK : East-west theatre II T he following shows how the NWO actors play a deceptive game to delude us into their Lucifer...
15 comentarii :
ilie serbanescu e dintre cei mai "comunisti" economisti ai nostri.
chiar faceau aia de la a3 misto de el pe tema asta.
si asta nu 'nseamna ca n'ar avea dreptate, in mare parte.
e la fel cum te'ai vaita ce bine ne'a fost pe vremea lu' ceashka !
unora !
da' dar a crapat, totusi !
si din finantzarea aia luata de la bancile mama tot rominu' si'a pus gresie si faiantza, termopane, tzigla d'aia faina pe casa, italiansky,germansky, si'a luat limuzina, plasme si'n baie, toate orasele si satele sint pline de "vile", palate, mai mult sau mai putzin tziganesti, asa ca e o mica/mare gresala de calcul acolo.
consumu' aproape exclusiv din import, timp de aproape 20 de ani nu putea sa provoace o datorie doar de 20 mld ioroi.
solutzia pentru a impiedica (de fapt e tot o aminare) o devalorizare abrupta a leului, e majorarea cotei unice + TVA + restructurare.
da' astia n'au curaju' politic s'o faca, de teama ca nu vor avea acea fantomatica crestere economica pe anu' asta, indiferent cit de mica ar fi ea.
asa ca vor impinge pentru la anu' tot bolovanu' asta; p'orma vin alegerile din doomiidoi'spe, si tot asa. grecia ne asteapta cu minunatele ei peisaje !
wow, are sens ceea ce spui. intuiam si eu ca este vorba si de asa ceva, insa nu chiar intr-un asemenea hal :(
@niku_elektriku : mi-e că nu scapăm de marirea TVA, ar fi totuşi cel mai echitabil mijloc, să taxezi suplimentar consumul. Că nu o fac, arată semn de anticipate.
Ilie Şerbănescu are unele viziuni mai ciudate, şi uneori o exprimare bolovănoasă.
@amanda13: Eu doar citez, de spus a spus Ilie Şerbănescu.
Eu nu inteleg de ce se lasa statul santajat de firmele subsidiare.?
Sa le lase sa plece.Care-i treba?
Chiar nu putem fara ele?
Si asa este o INVAZIE de super si hyper marketuri,de exemplu .Se calca pe picioare si se vaita ca s-a injumatatit cifra de afaceri ,ca nu mai cumpara romanii.Tot din cauza lor a ajuns atat de ridicat pretul caselor.O casa in Romania este mult mai scumpa decat in Ungaria.
Programul prima casa acolo are limita de 35 000 eur .In felul asta se tine jos nivelul de pret al caselor
E vorba că firmele private au credite la bănci. Cum am dat altora sistemul bancar, nu mai avem control acolo decât prin CEC, Eximbank şi poate alte bănci mai mici de stat. Anul trecut UE s-a opus recapitalizării CEC, spunând că ar fi o încălcare a principiilor liberei concurenţe, dar a închis ochii la recapitalizarea subsidiarelor din România ale unor bănci.
Degeaba pui guvern dacă pârghiile sunt la alţii. Mă gândesc cum o fi dacă trecem la euro, nu vom mai putea modifica nişte lucruri în domeniul financiar, ca şi grecii, şi alţii.
Cred ca ar trebui sa fie facuta o analiza: care sunt firmele private au facut imprumuturi neperformante si baga Romania in datorii de 80 mrd ?.
iar banca mama ,a carei subsidiara a acordat creditul sa suporte pierderea nu statul roman.
Ce-i mizeria asta?
Bănuiesc că nu îl vezi pe Boc achitând angaralele băieţilor deştepţi. Treaba lor, să se întindă cât îi ţine plăpumioara.
Apropos de mall-uri-tocmai ma uitam peste un articol in EVZ
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/887877/
Bineinteles ca Boc nu se lasa pacalit-deci articlul lui I Serbanescu n-are o concluzie corecta.
De altfel tot I.Serbanescu isi da singur raspunsul in art de sus
cand se introduce fumaritul? doar asa se mai strang bani la buget...
La mall este uneori mai ieftin decât la magazinul de la parterul blocului. Că nu vin oamenii poate fi din cauză că nu cumpără cantităţi mari de produse.
Fumăritul era pe timpul fanarioţilor, acum s-a modernizat treaba. :)
Am inceput sa gasesc niste lucruri de imbracaminte la mall atat de ieftine( magazine in lichidare) de nu-mi vine sa cred: 5 lei o pereche de partofi de lac,fara toc.Normal ca mi-am luat patru ( culori difetite)
:) :) :)
Eu caut o geacă de primăvară, dar au numai plastice sau cu căptuşeala spatelui din plastic (de transpiri imediat, chiar dacă restul e de bumbac). La unele le-am scos căptuşeala şi am înlocuit-o cu câte un spate de la o cămaşă pe care nu o mai port. Incredibil, şi la magazinele de lux tot numai plastice.
Nu cred ca gasesti
Toate captuselile sunt din plastic.
Si la fuste,rochii este la fel.
Eu am scos toate captuselile si ma imbrac separat cu ceva de bumbac sau similar.
Cred ca folosesc plasticul ca si captuseala pentru ca nu intra la apa.
Globalizare la gramada !!
Am început să caut pe net magazine cu produse Lee Cooper, Levi's ori alte mărci de blue jeans, pt. geci.
Din câte ştiu, materialul e mai gros şi fără căptuşeală.
Buna idee !
Mai stiu o tipa IT-ista care se imbraca numai dupa ce cauta bine de tot pe net !
IT-istii astia is cu un pas mereu inainte !!
:lol:
Trimiteți un comentariu