A "expediat" chestiunea Ucraina, dar a punctat bine dincoace: "cine l-a ascuns zece ani pe EuroBăse, de şi-a putut duce la capăt mandatele?"

L-am luat la ochi pe EuroBăse de pe vremea Convenţiei, când era în PD şi ministru în guvern, şi când ataca imagologic mai ales PnŢCD (dar şi PnL) sub pretextul că "(ministerele lor) nu vor să facă reforme". Nu eram eu entuziasmat de CDR, dar o vedeam ca partea mai pozitivă din alianţa CDR-PD-UDMR. Băsescu fusese racolat nu numai de Secu' dar şi de Factorul Extern, răspunzând ca ministru (după 1996) de programul PSAL, de "ajustare structurală". Care de fapt era un program de dezindustrializare, impus de FMI, BM şi UE ("Troika") şi acceptat de "guvernul României". Ieşirile lui publice de atunci, cu criticile împotriva "antireformiştilor", acopereau lobby-ul dezindustrializării *, care încă mai avea probleme în a se instala decisiv în ministerele economice, majoritatea la alte partide decât PD. Şi care reacţionau dar neadecvat şi parţial (când mai şi reacţionau...), nedemascând mobilul real şi comanditarii atacului, ci limitându-se la polemici ad personam.

Peste ani, singura calitate pe care i-o pot aprecia - tehnic - este talentul uimitor de disimulare, de dedublare (blending in), de persuasiune.

Statutul de "fost colaborator" este incriminat juridic, dar mai este şi acela de agent al unei/unor puteri străine - şi aici nici EuroBăse şi nici alţi aproape-dovediţi, nu sunt "deranjaţi". 

* evident, nu ştiam astea atunci - mult mai târziu m-am prins...