27 decembrie 2016

Mircea Badea ("chiar el"), mondial


Meditatorul crede că e Regele Soare

L'Etat, c'est moi / Ich bin der Staat

De fiecare data cand il vad pe Meditator translatandu-se in spatiul inconjurator, am senzatia ca un dulap din lemn de nuc este impins pe podea, suportand coeficientul de frecare miu. Plavan, malac, mamut, cu mainile perfect imobile pe langa generosu-i contur, cu parul vopsit castron, vine si scrasneste ruginit: ”Resping!” Zambeste icnit, incantat de reusita pronuntiei, intoarce dulapul si incepe traseul invers.
Eu sunt, cica, cetatean, taburet, la magazinul de mobila unde dulapul de lemn de nuc troneaza imobiliar. In aroganta mea de platitor de impozite, astept si o motivare de la augusta persoana a Regelui Soare. Dar, ce sa vezi, life is a Palm Beach: fara motivare.
Din dulapul de nuc iese un ceas cu cuc, iar cucul se pisa pe mine: puc, puc!
Dar de ce?!?! Acum as vrea sa vad un dulap suspendat, balanganindu-se maiestuos, ca o limba de clopot care anunta ora sase case.

2 comentarii :

Anonim spunea...

Chiar asa de josnic sa ajuns sa se discute despre BADEA ? Cretinul ala de la antena 3 ? Acel anal-fabet care nici acum la virsta asta nu a reusit sa se eprime in lb. romana ? CREATURA asta ori este cretin ori jidan, exprimarea lui in romana este cu un accent tipica jidanilor, posibil ca numele lui este numai un camouflaj asa cum fac toti jidanii globali dar si cei din ROMANIA cum ar fi brucan, iliescu, petre roman, basescu, stolojan, tariceanu, grindeanu si altii, lista este lunga, credeti-ma...

Riddick spunea...

L-am luat cum grano salis, pentru stil, şi pentru ce zice/scrie acum. Cunosc bine ascensiunea lui în media oligarhică, şi asocierea A1-A3 la lanţul media globalist CNN. Are prea multe la pasiv, ca să se dea acum zmeu.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: