Berlinul îl dă de gol pe Ciocloş

E limpede că România alege un drum divergent față de celelalte nou sosite în UE și că nu ține să joace un rol important în viitoarea configurație a Uniunii. Iar și mai uimitor este faptul că, deși la toamnă vor avea loc alegeri legislative, aceste subiecte nu preocupă pe nimeni.

Apărut la un site oficial german (singurul element inedit, încolo nefiind decât încă o confirmare), articolul poate avea un scop de demoralizare, arătând că actuala guvernare din România "este pe linie" (cea agreată [şi] de BerlinBruxel) şi deci "any resistance is useless"...

Cât despre "conservatorii" polonezi, or fi bombănind ei la adresa BerlinBruxelului, dar pe linie NATO sunt cei mai zeloşi lachei ai Licuriciului (poate balticii să-i mai întreacă).

Deutsche Welle:

România și Polonia pe căi divergente

În cursul întâlnirii cu șefa guvernului de la Varșovia, premierul Dacian Cioloș s-a disociat de propunerile Grupului de la Vișegrad privitoare la modificarea Tratatului european.

La Gura Humorului s-a văzut foarte clar care sunt diferențele de abordare dintre guvernul actual al României și celelalte țări estice ieșite din comunism. România evită o poziție comună cu grupul de la Vișegrad și preferă să joace cartea Berlinului sau, cu alte cuvinte, a conformității ”europene”.

La prima vedere nu este ușor de discernut, deoarece premierul Cioloș are un bun exercițiu al ambiguităților și formulărilor vagi. Iată de pildă una din frazele de început ale conferinței de presă de la Gura Humorului: ”Credem că trebuie să profităm de acest moment de cotitură şi să discutăm măsuri care pot fi luate şi pe termen scurt, şi pe termen lung, pentru a îmbunătăți funcționarea UE şi pentru a face mai credibilă UE în ochii cetăţenilor”. (Dacian Cioloș)

Citind sau ascultând această frază, ai putea chiar crede că premierul României dorește reformarea UE și punerea ei de acord cu așteptările populare. În realitate însă, încetul cu încetul, se revelă faptul că Dacian Cioloș se opune oricărei modificări instituționale, aspect pe care a fost nevoit să-l recunoască după o întrebare mai bine țintită. Prin urmare s-a văzut că guvernele României și Poloniei au prea puține puncte de vedere comune, în ciuda intenției premierului Cioloș de a prezenta reuniunea ca pe un teren al unei înțelegeri aproape depline: ”În primul rând, am trecut în revistă subiecte pe care practic am ajuns la concluzia la sfârșit că avem foarte multe puncte de vedere care sau coincid, sau sunt foarte apropiate, şi, acolo unde există anumite diferențe de abordare foarte mici ne-am exprimat punctele de vedere şi cred că această întâlnire este o premisă pentru o foarte bună colaborare între Polonia şi România”. (Dacian Cioloș)

În cele din urmă s-a văzut că lucrurile stau exact invers. Spre deosebire de oficialul din România, premierul Poloniei, Beata Szydło, un politician care a obținut la recentele alegeri un puternic mandat democratic, a avansat cu multă hotărâre câteva propuneri de reformare a Uniunii Europene pe care le consideră prioritare. În viziunea Beatei Szydło, nu este deloc suficient să se vorbească despre aranjamentele ieșirii Marii Britanii din UE, ci s-ar cuveni să fie rectificate acele lucruri care i-au condus pe britanici la această decizie: ”A doua temă s-a referit la reformele UE, pentru că într-adevăr ieşirea Marii Britanii este o temă, dar importantă este munca pentru reforma UE, consecința Brexit-ului şi trebuie să ne punem întrebarea de ce cetățenii britanici au luat această decizie şi trebuie să facem totul ca în alte ţări ale UE să nu aibă loc astfel de fenomene” (Beata Szydło).

Cu alte cuvinte, Polonia, care a lucrat în strânsă colaborare cu Ungaria, Cehia și Slovacia, se pronunță pentru modificarea Tratatului European și limitarea rolului pe care îl joacă Comisia Europeană. În viziunea acestor țări Comisia ca organism suprastatal a contribuit mult la erodarea încrederii națiunilor europene în UE, stimulând mișcările centrifuge care au culminat cu Brexit-ul. ”Considerăm - a spus premierul Poloniei - că trebuie întărit rolul Parlamentului European şi rolul statelor naționale, trebuie din nou definit rolul instituţiilor europene şi al Comisiei Europene, în special, conform estimării noastre a devenit prea politică, mai mult politică decât rolul pe care îl are desemnat în tratat”( Beata Szydło).

Premierul Dacian Cioloș a fost nevoit să admită că dezaprobă această perspectivă (care exprimă esența poziției Grupului Vișegrad și nu un aspect colateral): ”Sunt marje de manevră în limitele tratatului actual şi considerăm că pe termen scurt, pe termen mediu, trebuie să lucrăm în primul rând pe marjele pe care ni le lasă Tratatul în momentul de faţă.” (Dacian Cioloș)

Care sunt aceste marje nu am înțeles și are acum mai puțină importanță. Cert este că Bucureștiul se instituie ca apărător al stării de fapt și că va lua distanță față de Polonia în cadrul Consiliului European din luna septembrie. În plus, se pare că evită cu tot dinadinsul să colaboreze cu Grupul de la Vișegrad, alegând consultări ”regionale”, menite să disocieze între țările componente. De aceea întâlnirea cu premierul Poloniei a avut loc la Gura Humorului și nu la București, adică într-un loc care să aibă trăsăturile vagi ale ”vecinătății”.

De altfel premierul Poloniei a spus clar: ”În ceea ce priveşte colaborarea cu Grupul V4, Grupul Vișegrad este deschis la diferite forme de colaborare. Suntem un cadru deschis şi putem colabora pentru a găsi soluții mai bune, deschise şi, cu siguranță, dacă domnul prim-ministru îşi va manifesta dorința, o astfel de întâlnire va fi organizată.”( Beata Szydło). Iar la această invitație formulată fără echivoc, premierul Dacian Cioloș a evitat, cu totdinadinsul, să răspundă.

E limpede că România alege un drum divergent față de celelalte nou sosite în UE și că nu ține să joace un rol important în viitoarea configurație a Uniunii. Iar și mai uimitor este faptul că, deși la toamnă vor avea loc alegeri legislative, aceste subiecte nu preocupă pe nimeni.