Cum pot fi identificaţi complicii ocupantului: deviază atenţia de la agenţii străini ajunşi la butoane în România, la ţinte secundare pe care le numesc "statul mafiot", "sistemul băsist", "corupţia generalizată".

17 iulie 2014

UE era cât pe-aci să bage România-n război, cu complicitatea clasei politice



Noua Republică (România - un pion pe tabla de şah a Marilor Puteri?!):
Câți dintre noi am știut că în cazul unei interventii rusești/război civil în Ucraina, România a fost în prima linie de intervenție a Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie -1 iulie 2014? Țara noastră - alături de Bulgaria, Cipru si Grecia - a asigurat capabilitatea de răspuns rapid din punct de vedere militar a Uniunii Europene, așa numitele EU Battlegroups. La decizia Consiliului European, România era nevoită să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina în interval de maxim 10 zile de la emiterea deciziei. Au fost cetățenii români suficient de bine informați cu privire la aceste obligații militare asumate ,,pe genunchi” de către actuala clasă politică? Din păcate nu. Executivul nelansând nicio dezbatere publică privind acest aspect de importanță vitală pentru viitorul acestei țări, iar adoptarea ,,poziției ștruțului” nu face decât să confirme lipsa de preocupare a Guvernului față de obiectivele strategice ale României în ansamblul european.
Acum, părerea mea: cine dracu' (din România) ar lupta pentru PENTRU ĂŞTIA ?! (de aici, de la Kiev şi din UE). Mai degrabă ar da o mână de ajutor să fie spânzuraţi !

Un comentariu :

Riddick spunea...

Dacă separatiştii n-ar fi agreat desfăşurarea de forţe de menţinere a minciunii (eu aşa le zic: pacea nu se obţine decât în urma unei victorii sau în urma unui acord reciproc), ar fi considerat acele trupe ca fiind inamice.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Teodor Baconschi, 2011: "România nu a ajuns târziu și din întâmplare în construcția Europei unite, ci a participat încă de la început, prin voci precum Gafencu și Ciorănescu, la gândirea acestui proiect.Totodată, îmi permit să evoc în acest ilustru sediu ideea federalismului european, concept creștin-democrat căzut în desuetudine. Consider că a reînvia astăzi ideea Statelor Unite ale Europei nu este lipsit de importanță, ba chiar de o anumită urgență. Asistăm cu toții nu doar la o criză de creștere sau la o reticenţă a lărgirii Uniunii (enlargement fatigue), ci la o adevărată criză a spiritului european. Criza actuală nu e pur economică sau financiară, ci e o criză a valorilor fondatoare, a viziunii și a identității europene. Mai mult ca oricând, trebuie să evităm riscul revenirii, pe fondul crizei, a discursurilor naționaliste, xenofobe, rasiste. Tentația închiderii în sine e mare. O Europă care se îndoiește de beneficiile euro sau ale spațiului Schengen este deja o Europă în devoluție. Tocmai fiindcă știm că alternativa la partidele populare riscă să fie partidele populiste, dorim să creăm în România o Mișcare Populară cu vocație majoritară, asemănătoare cu UMP în Franța sau PDL în Italia. Europa are nevoie să mențină în guvernele naționale partide populare capabile să răspundă întreitului imperativ al momentului: să reformeze în spiritul responsabilității, să se opună populismului crescând al stângii și al extremei drepte, și să continue construcția europeană. În fine, criza Europei nu are ca soluţie resurgența discursului naționalist și redescoperirea frontierelor, ci determinarea creștin-democraților, a tuturor guvernelor și partidelor afiliate PPE, de a continua până la capăt proiectul Statelor Unite ale Europei, oricât de extrem ar părea acest lucru."


Postări populare (nu P.P.E. !):