Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

17 iulie 2014

Ce este „MTO“, mecanismul criminal care impune constrângeri dure pentru buget şi pentru cei care guvernează


 

Intrăm transpartinic la cheltuială şi la strâns cureaua pentru salvarea euro, o valută străină.

Ziarul Financiar:

Premierul Victor Ponta a pornit ieri la atac împotriva celebrului de acum „MTO“  (medium term objectives)  şi a celui care a semnat în numele României pentru el – Traian Băsescu – susţinând că gestul preşedintelui şi calendarul strâns stabilit pentru îndeplinirea ţintelor – 2015 - a fost o crimă la adresa României.

MTO sunt practic o sumă de reguli de prudenţialitate pe care statele trebuie să le respecte pentru a evita capcanele nepre­văzute. Ele privesc deficitul şi datoria, dar în condiţiile în care acestea trebuie reduse, pentru o economie care nu are creşteri economice solide acest lucru înseamnă bani mai puţini pentru investiţii de exemplu, situaţie care loveşte chiar în creşterea economică.

MTO a fost asumat prin Tratatul de Guvernanţă Fiscală sau compactul fiscal, aprobat de guvern în februarie 2012 şi semnat de preşedinte în martie acelaşi an. Compactul fiscal a fost semnat de 26 de ţări din UE, cu excepţia Cehiei şi a Marii Britanii.

Compactul fiscal impune regula defici­tului bugetar de sub 3% din PIB, a datoriei publice de 60% din PIB, a deficitului structural de 0,5% din PIB pentru ţările cu datorii mai mari de 60% din PIB şi de 1% din PIB pentru ţările cu datorii mai mici decât 60% din PIB (cazul României). Aceste ţinte sunt fixate într-un medium term objectives (obiective pe termen mediu)  – MTO – calendar pe care fiecare ţară şi l-a stabilit singură.

Pentru România, îndeplinirea ţintei de deficit structural este un obiectiv mai greu, pentru că la stabilirea deficitului structural nu sunt luate în calcul veniturile conjunc­turale cum ar fi un an agricol bun. În rest România se încadrează în MTO.

În 2012 USL, aflat atunci în opoziţie, nu s-a opus semnării de către preşedinte a compactului fiscal, doar Ion Iliescu având obiecţii şi fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu. România s-a obligat în 2015 să îndeplinească obiectivul de deficit structural de 1% din PIB. Anul viitor, deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus la 1,4% din PIB (cu 1% din PIB deficit structural), de la 2,2% din PIB în acest an, potrivit Programului de convergenţă transmis de România la Bruxelles.

Reducerea deficitului structural la 1% din PIB în 2015 de la 1,6% din PIB în 2013 înseamnă un efort bugetar de 5-6 miliarde de lei, a spus luni preşedintele în timpul întâlnirii cu premierul pe marginea reducerii CAS. Întrebarea preşedintelui despre sursa acestor bani a provocat mirarea premierului. Subiectul MTO a fost readus ieri în discuţie de premier în timpul şedinţei de guvern, care l-a criticat pe preşedinte pentru momentul 2012.

„Ministrul Voinea mă întreba dacă preşedintele ştie că acea reducere a defi­citului, faimosul MTO pe care l-a învăţat toată lumea aşa deodată, este trecut şi în Legea bugetului de stat, şi în Strategia fiscal-bugetară, nu era ceva rău. Ceea ce românii nu ştiu este că e o decizie criminală, antiro­mânească, a preşedintelui Băsescu - Polonia şi Ungaria ajung la aceleaşi ţinte de deficit structural în 2018, nu în 2015, Franţa, Italia, Portugalia, toţi ceilalţi, în 2017 -. Băsescu a vrut 2015, ca «după noi, potopul», a spus Ponta, citat de Mediafax. În hora MTO a intrat fostul premier Emil Boc, în mandatul căruia s-au discutat obiectivele pe termen mediu. „Este inadmisibil ca la nivel de pre­mier şi ministru de finanţe să nu ai o ex­per­tiză de specialitate când e vorba de discu­tarea unor măsuri cu impact bugetar con­cret. Trebuie ca ţara să se ferească de măsuri populiste sau măsuri care nu au acoperire reală în economie, pentru că am avut aceste excese în 2007 – 2008, după care a trebuit ca toţi românii să plătească costurile unei ase­me­nea politici. Sunt acum constrângeri care ţin de colaborarea cu CE, pentru că a­cel MTO este cu CE, unde România are sta­bilită o ţintă de deficit bugetar şi una de de­ficit structural. Cel mai complicat lucru este de a respecta deficitul structural, de 1%“.

Un comentariu :

Riddick spunea...

Vitele PDUSL(MR) l-au votat în unanimitate, ba încă ăia de la USL ziceau că ar întrerupe greva parlamentară pentru ratificarea aberaţiei:

14 februarie 2012: Opoziţia susţine semnarea tratatului fiscal european "numai dacă se face dezbatere publică"

Potrivit unui comunicat de presă al PSD transmis luni AGERPRES, dezbaterea are două paliere complementare: efectele de natură economică ale prevederilor din Tratat şi aspectele juridice şi constituţionale ale ratificării lui de către România. De asemenea, vor fi analizate abordările şi poziţionarea celorlalte state membre UE privind acest document.

19 februarie 2012: USL susține adoptarea regulilor din Tratatul de guvernanță fiscală

"Tot ce am cerut noi este dezbatere publică, iar acum cerem încetarea acestui ton agresiv și nedrept la adresa opoziției. Dincolo de asta, majoritatea a spus deja că va susține Tratatul. [...] USL a afirmat clar că susține ca România să adopte regulile din Tratatul fiscal, dar cu o dezbatere amplă privind efectele unei astfel decizii. Ieri, PSD a organizat o dezbatere publică tocmai pe acest subiect, în timp ce puterea semna un protocol inutil. Ce încearcă PDL, de fapt, este să facă apel la USL să adoptăm acest Tratat cât mai netransparent posibil, ori noi refuzăm asta".

5 martie 2012: Ponta: "Greva USL continuă, excepţia va fi dezbaterea Tratatului de guvernanţă fiscală"

Ponta a spus că protestul opoziţiei va continua până la satisfacerea celor patru condiţii cerute de USL.
El a menţionat că greva opoziţiei va fi oprită, prin excepţie, doar la dezbaterea şi votul în Parlament asupra proiectului de lege sau memorandumului prin care România ratifică Tratatul de guvernanţă fiscală adoptat în cadrul Uniunii Europene.

8 mai 2012: Tratatul privind stabilitatea şi guvernanţa în cadrul UE a fost adoptat în unanimitate de Cameră

 http://riddickro.blogspot.ro/2013/01/pactul-fiscal-al-ue-incalca.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):