Băsescu este preocupat de parametrii macroeconomici, adică de criteriile de trecere la euro. A "terminat" un guvern şi un partid, în acest scop. "Măsurile anticriză" (2009-2012) ale guvernului BăsescuBoc nu aveau alt scop decât asigurarea parametrilor necesari trecerii la euro. Iar USL şi PSD n-au învăţat lecţia, merg pe aceeaşi linie (doar că o disimulează mai bine !). Acei parametri nu reflectă neapărat starea economiei reale - ani de zile Franţa şi Germania au făcut investiţii (deci, au asigurat viitoarea creştere) pe fondul nerespectării "criteriilor de la Maastricht" (limita maximă a deficitului bugetar). Băsescu îşi recită mai departe poezia, asociind dreapta cu austeritatea şi ajutând astfel PSD:
Aș sublinia câteva riscuri pe care eu le-am anticipat în cazul în care aș fi promulgat această lege. Primul risc era depășirea a deficitului bugetar la care ne-am angajat și a deficitului structural și a deficitului pe bugetul general consolidat. Asta ar fi putut avea ca efect sau ar fi avut ca efect întreruperea acordului cu FMI, UE și Banca Mondială. Vreau să precizez foarte clar: noi am ratificat un tratat prin care ne angajăm la deficit structural de minus 1% și în anii următori trebuie să ajungem la buget excedentar în baza acestui tratat, pentru a nu mai mări datoria publică, care oricum bate în jurul cifrei de 40%. Mai avem doar doi pași până la 60%, să atingem limita maximă. Deci întreruperea acordului cu Fondul este un risc, ca urmare a nerespectării angajamentelor cu UE și cu Fondul. O întrerupere a acordului cu Fondul atrage imediat suspendarea alocării suplimentare de 10% din fonduri europene pentru proiectele derulate din fondurile de coeziune. Deci România ar trebuie să cofinanțeze 15% din valoarea proiectului în loc de 5%, ceea ce ar implica o creștere a alocării bugetare pentru derularea proiectelor cu bani europeni.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu