04 iunie 2014

Să nu trecem cumva Carpaţii !

Nu prea este deci vorba de a ajunge să reuşim a trece Carpaţii cu o autostradă, ci este vorba mai degrabă de a nu ajunge cumva să trecem Carpaţii cu o autostradă! Ca la o comandă politică: din partea cui şi cu ce scop?!

Ilie Şerbănescu (la Jurnalul Naţional):

Vă mai amintiţi când, în urmă cu vreo două luni, prim-ministrul şi ministrul transporturilor se contraziceau pe la televizor cu privire la datele de pornire a lucrărilor pentru autostrăzile din munţi? Invocând procedurile, dl Şova susţinea că autostrada Piteşti-Sibiu – care, ca tronson al coridorului IV european, beneficiază de finanţare din fonduri europene – ar urma să înceapă prin 2016. Imediat, premierul Ponta l-a corectat aproape vehement, tot pe la televizor, menţionând pentru respectivul demaraj chiar acest an! Dl Şova şi-a făcut o aspră autocritică, bineînţeles tot la televizor! Mai zilele trecute, şeful CNADNR nici n-a mai vorbit de începuturi, trecând direct la termenul de finalizare: 2020! Ştiţi însă în ce stadiu concret se află problema acum?! S-au anunţat între timp licitaţiile pentru 10 tronsoane de autostradă. Autostrada Piteşti-Sibiu nici nu figurează printre cele 10! Ca să fie clar!

La fel de clar se prezintă lucrurile şi în ce priveşte celălalt tronson de traversat munţii: Comarnic-Braşov. Acesta n-are finanţare nici din fondurile europene şi nici de la bugetul statului. Se bazează pe o ipotetică finanţare privată în regim de concesiune. N-a văzut însă nici dracu’ finanţare privată pentru o autostradă într-o colonie! Termenul de pornire era aprilie, apoi a fost mutat în iunie şi deja a ajuns „anul acesta”!
 

A pune toate acestea în cârca guvernului Ponta ar fi o aiureală. E adevărat că n-ar fi prima, dar cu asemenea încriminări gratuite îi lăsăm pe adversarii politici ai PSD să se ocupe. Noi, constatând doar că guvernul Ponta nu face în domeniu excepţie de la linia guvernărilor anterioare, punem articulat întrebarea: cum se face că toate administraţiile, indiferent de culoarea lor politică, din întreaga perioadă postcomunistă, au evitat (nu ezitat, ci evitat!) să lege printr-o autostradă Bucureştiul de Ardeal?! Nu este vorba în această privinţă nici de lipsă de bani, nici de incompetenţă. Ar fi ilogic să se spună că nu s-au găsit câteva miliarde de dolari din zecile de miliarde de dolari cheltuite pentru infrastructură rutieră în peste două decenii! Ar fi o idioţenie să se pretindă că n-a existat competenţa necesară pentru construcţia de autostrăzi de traversare a munţilor când acelaşi popor – pe vremea comunismului, acela „ineficient şi neperformant”! – a străpuns munţii pe mai multe trasee pentru a asigura legăturile rutiere sau feroviare între provinciile istorice ale României! Să nu ne facem a fi uitat că guvernul Năstase, cotat de atâţia drept cel mai performant dintre guvernele postdecembriste, a pus punctul pe i în domeniu: când a fost să facă un cadou americanilor pentru primirea României în NATO le-a dat să construiască în condiţii halucinant de avantajoase o autostradă. Care?! Braşov-Borş, deci una care să lege Ardealul de capitala Ungariei şi nu cumva de capitala României.

Nu prea este deci vorba de a ajunge să reuşim a trece Carpaţii cu o autostradă, ci este vorba mai degrabă de a nu ajunge cumva să trecem Carpaţii cu o autostradă! Ca la o comandă politică: din partea cui şi cu ce scop?!

Un comentariu :

Riddick spunea...


Mai 2012 -  GUVERNUL PONTA. PROGRAMUL DE GUVERNARE. Ce autostrăzi promite USL

Documentul depus joi seară la Parlament include finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie (Autostrada Bucureşti-Ploieşti, Autostrada Cernavodă-Constanţa, varianta de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă, centurile cu profil de autostradă Arad şi Constanţa), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale în curs de execuţie, precum şi finalizarea altor obiective de infrastructură.

Guvernul vrea să înceapă şi lucrările de execuţie pentru tronsoanele de autostradă, cu finanţare europeană, aflate pe Coridorul IV Pan-European: (Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva), precum şi pentru lucrările de modernizare a drumurilor naţionale DN 66 Bumbeşti-Jiu-Petroşani şi DN 76 Şoimus –Vârfurile.

Tododată, îşi propune realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcţia Autostrăzii Sudului: Bucureşti – Alexandria – Slatina - Craiova - Timisoara; demararea procedurilor în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructură: Centura Bucureşti la profil de autostradă, Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, Autostrada Comarnic-Braşov; lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunare la Brăila–Galaţi. De asemenea, vrea să înceapă ultima etapă de reabilitare a celor 1.200 de km de drumuri naţionale, aflate pe rute secundare, care nu au fost cuprinse in programele de reabilitare

http://www.realitatea.net/guvernul-ponta-programul-de-guvernare-ce-autostrazi-promite-usl_939011.html


Decembrie 2012 - PROGRAMUL DE GUVERNARE AL USL: Finalizarea autostrazilor Bucuresti-Arad, Transilvania si a tronsonului Brasov-Comarnic

FINALIZAREA AUTOSTRAZII BUCURESTI‐ARAD, pentru a lega Romania de Europa.

FINALIZAREA AUTOSTRAZII TRANSILVANIA.

FINALIZAREA AUTOSTRAZII BUCURESTI ‐ PLOIESTI ‐ BRASOV (tronsonul Brasov ‐ Predeal ‐ Comarnic).

DEMARAREA PROIECTULUI AUTOSTRAZII DE SUD Bucuresti ‐ Alexandria ‐ Craiova ‐ Drobeta ‐ Tr. Severin‐Timisoara.

DEMARAREA PROIECTULUI AUTOSTRAZII VEST‐EST TG. MURES‐IASI (UNGHENI).

FINALIZAREA CENTURII BUCURESTI, la profil de autostrada (nord si sud).

REALIZAREA CORIDORULUI IX PANEUROPEAN ‐ Bucuresti‐Focsani

http://incomemagazine.ro/articole/programul-de-guvernare-al-usl-finalizarea-autostrazilor-bucuresti-arad-transilvania-si-a-tronsonului-brasov-comarnic


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: