18 iunie 2014

"Nedumerirea" lui Aligică

D-l Isarescu putea fi multe: presedintele acestei tari, reperul politic al reconstructiei dreptei romanesti, reper si constructor de institutii publice, aparator si recuperator al standardelor profesionale in viata publica. Putea sa fie o forta in bine a acestor momente confuze ale istoriei noastre. Norocul si destinul l-au pus intr-o pozitie ideala de a da inapoi societatii leadership, curaj, viziune. (Aligică, pe Facebook).
Isărescu-realesul l-a dezamăgit şi l-a nedumerit (tardiv !) pe Aligică. Nu însă şi faptul că ni s-a "servit" candidatura unică şi realegerea guvernatorului BnR ca fiind "ceva de la sine înţeles", niciun partid neavând obiecţii (doar nouă voturi împotrivă din 386, la vot secret !). Auzi... "reperul politic al reconstrucţiei dreptei româneşti". Ha ! Cam la fel zicea şi Vocea Rusiei, că Isărescu va fi candidatul scos din joben de "Băsescu&Washington", spre toamnă. 

Şi încheie aşa, Aligică:
A ales calea confortului personal. A micii-mari ciupeli. A ales calea mediocritatii. Mai grav, a ales calea compromisului personal si profesional. Asta e: Uneori viata iti da sa duci o mantie mai grea decat pot duce slabii tai umeri si rahiticul tau caracter. Am asteptat prea mult de la o entitate atat de lamentabil marunta.
Ramane o singura intrebare: Cum a putut o mediocritate atat de evidenta sa ne pacaleasca atat de mult timp?
Cu altă ocazie, Aligică făcea apologia dictaturii "tehnocrate":
Fiti atenti aici ce e greu cu adevarat si ceea ce inseamna a face politica: E greu sa faci reforme si sa construiesti in pofida vointei populare si elitei politice. Aia sunt meseriasii adevarati, aia merita admiratia si respectul. Ala e leadership adevarat si aia sunt politicieni si strategi adevarati. Cei care construiesc in pofida materialului clientului si valului, nu cei care se dau dusi de val. Cei care iau masa inerta sau recalcitranta de aici si o muta dincolo. Asa se construiesc societati, economii, natiuni.

4 comentarii :

Anonim spunea...

Daca nu era guvernator era unul dintre cei mai mari baroni(citeste bisnitari) ai Roamniei.
Cautati-l putin la avere si veti vedea ca detine localitati,rpt. localitati intregi, el si clanul sau din |Valcea.
E din acelasi aluat ca Stoica albinosu, contaranul sau !
Si nimeni nu sulfa de frica nu stiu cui !
Omul e si redus la mansarda, e si neprofesionist (e normal, meseria sa de capatii fiind alta) !
Numai asa a fost sprijinit de fortele externe sa stea in BNR atitia ani.
Oare cind ii vom citi dosarul de la SIE, ca e transparenta, democratie si e vremea lui ''aleaga-s-ar peraful de toate si de toti'' ??

Riddick spunea...


N-avea cum rămâne doar "bişniţar", era în Grupul de la Trocadero, al "cadrelor de viitor" ale nomenclaturii PCR.

Anonim spunea...

Corect Riddick !
In timp ce unii, prosti, slugi de lux, isi puneau pielea in saramura si isi bateau joc de viata lor si a familiilor lor, facindu-si datoria fata de Tara aceasta, fiindca altfel nu aveau tradatorii ce pradui 25 de ani si inca nu au terminat, altii complotau, chiar si la Trocadero, dar si prin birourile discret asezate in sediile Dunarea s.a..
Apoi, dupa lovilutie, complotistii tradatori, au trecut la butoane si, sub protectia celor care i-au dirijat tot timpul, preponderant de aiurea, dar si uzind de ignoranta celor multi, i-au marginalizat pe primii, timorindu-i permanent fiindca le era frica de ei, intrucit nu aveau de unde sa-i apuce !!!
Ce au facut tradatorii complotisti cu Tara se vede.
Vine acum rindul ''prostilor'' sa rupa tacerea si sa iasa din anonimatul in care au fost invatati sa traiasca !!!
Vai de mama celor care nu vor putea sa-si justifice convingator si documentat actele distructive !

Riddick spunea...



Aşa să fie ! Doamne ajută !


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: