09 mai 2014

"Soluţia" universală a lui EuroBăse: pepe-socialismul



Aceleaşi clişee uzuale: "stalinism" în loc de "comunism" (să nu se supere eurosocialiştii); 9 mai, ca-n Rusia (nu 8 mai, ca-n Vest); "Statele Unite ale Europei". Eurosocialiştii (S&D/PES) sunt partenerii popularilor (PPE) la cârma UE, cu toate că la nivelele naţionale se mimează "conflictul".

Din discursul de la Cotroceni de Ziua Europei:

"Tot astăzi sărbătorim și Ziua victoriei împotriva fascismului, care, alături de stalinism, a marcat în modul cel mai odios omenirea în secolul XX."

"Riscul cel mai mare este ca alegerile din 25 mai să devină mijlocul prin care partidele populiste să confiște agenda de integrare europeană printr-o reprezentare exagerată în Parlamentul European. Intrarea masivă a acestora în legislativul european ar contrazice pur și simplu ideea pe care se clădește Uniunea Europeană, ca formă de solidarizare a statelor și națiunilor europene într-un demers comun de conservare a păcii și de asigurare a prosperității.

Părinții fondatori ai Uniunii Europene, oameni care au trecut prin cele două războaie mondiale și au cunoscut efectele devastatoare ale încleștării în forma cea mai brutală a sentimentelor naționaliste, ar fi uimiți să afle că astăzi Europa poate încă deveni locul în care se manifestă strident mesaje discriminatorii, calomnioase sau homofobe. De aici până la apariția de manifestări violente în stradă față de reprezentanții anumitor popoare sau etnii nu ar mai fi decât un pas.

Situația pe care o trăim în acest moment este o provocare pentru partidele tradiționale și în primul rând pentru populari și social-democrați. Îmi pun speranța în experiența politică îndelungată a ambelor formațiuni și în capacitatea lor de a găsi calea potrivită către mintea și inima alegătorilor europeni."

"Ziua Europei pe care o marcăm astăzi se derulează sub semnul unor amenințări față de care Uniunea Europeană nu știe cum să se raporteze încă pe deplin, preferând să mențină un echilibru fragil între imperativul conservării legitimității internaționale — care i-ar impune o ripostă severă — și necesitatea apărării intereselor individuale ale statelor membre — care reclamă dimpotrivă o atitudine îngăduitoare din partea acestora."

"Având în vedere contextul prezent, ne putem gândi că pasul imediat următor este constituirea unei autentice Uniuni a Energiei în Europa, după care ar putea urma — cel puțin la nivel de reflecție — reluarea ideii instituirii Uniunii Europene a Apărării, pentru ca mai târziu să ajungem și la Statele Unite ale Europei."

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):