ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Un scandal extern abordat de Președinte ca pe maidanul politic intern

Evenimentul zilei :

Vicepremierul Federaţiei Ruse Dmitri Rogozin, a scris pe Twitter că România i-a interzis să zboare prin spaţiul său aerian la întoarcerea din Transnistria. Tot pe reţeaua de socializare, oficialul rus a notat că data viitoare va zbura deasupra României într-un bombardier rus. I-a interzis România lui Dimitri Rogozin să zboare pe deasupra teritoriului ei naţional? Dacă, da, în ce temei?

Dimitri Rogozin nu e Femeia cu barbă care a cîştigat Eurovisionul într-o Europă ahtiată după iarmaroace.

E vicepremier al Federaţiei Ruse.

Federaţia Rusă nu e Zanzibar şi chiar dacă ar fi, ţinînd cont că înaltul demnitar rus a fost într-o vizită oficială în Transnistria (vizită acceptată de Republica Moldova, căreia îi aparţine constituţional Transnistria), chestiunea dacă România i-a interzis zborul şi în baza cărei legislaţii internaţionale e una de maxim interes public.

Argumentelor acestora trebuie să le mai adăugăm unul, foarte important.

România, împinsă a fi un pion agresiv într-un conflict geopolitic între SUA şi Rusia, se află într-un moment de maximă tensiune cu Federaţia Rusă.

De aceea, opinia publică din România are dreptul de a fi informată în chip oficial, prompt şi exact, despre tot ceea ce fac oficialităţile româneşti în relaţia cu Federaţia Rusă.

Pe vremea lui Ceauşescu, autorităţile române luau, la cel mai înalt nivel, decizii de tip securistic.

Luate pe şest, ţinute în secret şi dibuite cu greu, eventual, într-o aluzie a lui Nicolea Ceauşescu sau într-un text nesemnat de pe ultima pagină a Scînteii.

Între timp, România a cunoscut 24 de ani de aşa-zisă democraţie.

Esenţa democraţiei constă, printre altele, în grija permanentă a autorităţilor de a informa opinia publică în privinţa deciziilor luate în politica internă şi externă.

Desigur, nu pretindem ca democraţia românească să împingă transparenţa pînă la dezvăluirea de către SIE a ofiţerilor acoperiţi din alte ţări sau SRI, a ofiţerilor acoperiţi din diferite instituţiile ale statului de drept.

O decizie de maxim inters public actual, cum e cea de a-i interzice unui vicepremier rus să zboare deasupra României, se impune să fie adusă la cunoştinţa opiniei publice.

Că lui Dmitri Rogozin i s-a interzis să intre în spaţiul aerian al României am aflat de la Dimitri Rogozin şi nu de la autorităţile noastre.

După ce scandalul a devenit public, autorităţile noastre s-au întors cu fundul la standardul european al transparenței democratice.

Premierul Victor Ponta n-a zis nici Miau!

Era ocupat să se dea în stambă ca spectator la Femeia cu barbă de la Eurovision.

Asta după ce i-a zis lui Stelică Tănase - Contracost ca prezentatoarea TVR să ne piseze cu vestea Înaltei prezenței românești în sală.

MAE a dat un Comunicat.

Nu despre interzicere, ci despre cutezanța lui Dimtri Rogozin de a invoca bombardierul.

În absenţa minimei transparenţe din partea Guvernului, ne aşteptam ca Traian Băsescu, preşedintele României, să informeze opinia publică în legătură cu acest conflict diplomatic.

Reacţia lui Traian Băsescu a fost stupefiantă.

Întrebat de jurnalişti, preşedintele României s-a mulţumit să declare misterios:

„Cei care au luat decizia cred că ştiu ce fac şi cum interpretează restricţiile puse unor persoane“.

Declaraţia, venită nu de la un autor de romane polițiste, ci de la şeful statului, nedumereşte:

1) Care autorităţi au decis?

2) În virtitutea căror restricţii?

Îl înţeleg pe domnul preşedinte că se afla la Timişoara nu ca şef al statului, ci ca şef al unui partid, PNP.

Era însă atît de greu să explice opiniei publice în chip civilizat că România a aplicat deciziile UE privind restricţiile vizindu-l pe Dmitri Rogozin.

Celor scrise de Dimitri Rogozin pe Twitter, Traian Băsescu le răspunde astfel într-un interviu dat pe loc, la Timișoara:

„La astfel de declaraţii eu nu pot avea decît o singură reacţie. Trebuie să aflăm cîtă vodcă a consumat Rogozin înainte să facă aceste declaraţii“.

Duminică după-amiaza, președintele a reluat acuzația în cadrul unui interviu acordat postului Digi tv, dovedind că e deja o viziune de politică externă.

Dincolo de faptul că declaraţia sună aiurea în gura unui politician acuzat de adversari că face declaraţii după ce consumă alcool, n-aveam noi dreptul, românii, la o abordare civilizată a scandalului Rogozin?

Înțeleg că președintele și premierul folosesc, în gîlceava lor internă, instrumentele maidanului politic.

De ce trebuie să le folosească și în planul politicii externe?

N-aş fi tresărit la secretomania şi lejeritatea cu care înalţi demnitari români au tratat scandalul Dimitri Rogozin dacă n-aş fi observat că multe alte întîmplări legate de poziţia României faţă de Criza Ucraineană sînt ţinute secrete în cel mai pur stil securist.

În presa străină apar fel de fel de informaţii despre mişcări de trupe pe teritoriul naţional.

N-ar fi normal să ştim şi noi, simplii cetățeni, despre ce-i vorba?!

Nu de altceva, dar dacă Puterea de la Bucureşti întruchipată de Preşedinte şi Premier, angajați într-o chelfăneală electorală, ne împinge într-un conflict militar făţiş cu Moscova, măcar să ştim de va trebui să sporim producția de coșciuge.